Fructele de cultură o activitate agricolă ideală pentru micii fermieri

User Rating:  / 0
PoorBest 

fructe de 2Succesul unei afaceri în agricultură nu ţine de investiţii mari, tehnologii foarte complicate sau de muncă extenuantă, ci de descoperirea acelei parceluţe din sector pe care să o lucrezi cu plăcere, făcând investiţii mici, treptate, calculând, dar şi oferind din câştig drept răsplată pentru darurile oferite de Mama Natură.

Rosenfeld Tünde, are 30 ani, este din Cluj-Napoca, iar de profesie este economisit. Împreună cu familia lui cultivă arbuşti fructiferi precum zmeuri, muri şi căpşuni, culturi pe care le-a transformat din hobby, într-o sursă de venit care îi asigură bunăstarea. Tinerele plantaţii de zmeură şi mure pe care le-a înfiinţat au doi ani.

Fermierul clujean s-a oprit asupra culturii de arbuşti fructiferi, după ce a realizat că investiţiile în culturile anuale nu sunt rentabile.

„De-a lungul anilor am continuat să ne ocupăm de pământuri, alături de bunici, doar că nu se prea merită să investeşti în culturi anuale. Au fost ani în care din cauza secetei am pierdut multe culturi şi am renunţat la culturile anuale precum orzul, ovăzul, porumbul, grâul etc. Am rămas doar la o mică grădină  de legume pentru consum propriu”, ne-a declarat Rosenfeld Tünde.

Fermierul nu s-a oprit doar la gădina de legume şi, amintindu-şi de fructele pe care le iubea în copilărie, a decis să planteze arbuşti fructiferi. 

„Zmeura, murele, frăguţele sunt fructe care ne-au "marcat"  tuturor copilăria. Ideea mi-a venit după ce mi-am amintit de una dintre excursiile pe care le-am făcut în Germania, la unchii mei. Ei aveau mure de-a lungul gardului şi vara îi ajutam la cules. Mi-am adus aminte de acest gard şi parcă le simţeam gustul şi atunci am hotărît să îmi plantez  câţiva, ca să nu mai poftesc, ci să am şi eu la îndemână”, povesteşte pentru Agroazi.ro clujeanul.

Decizia de a planta aceste fructe a făcut-o după ce s-a informat îndelung despre plante, iar în anul 2013 s-a concentrat pe realizarea unei culturi mai serioase şi specializata pe anumite fructe.
„M-am documentat despre ei şi am tras concluzia că nu sunt aşa pretentioşi şi o să mă descurc cu ei. Calificare în domeniu nu am, am învăţat din experienţă, pe parcurs, dar, când este cazul, mă consult cu alţi ingineri”.

Raportându-se la alte culturi Rosenfeld Tünde consideră că munca în culturile de arbuşti fructiferi nu este grea: „Mie mi se pare mult mai uşor să întreţin arbuştii decât o grădina de legume. Terenul trebuie arat şi pregătit doar o singură dată, la înfiinţare, apoi trebuie doar întreţinut.
Rosenfeld Tünde a aflat anumite lucruri despre aceste culturi pe parcurs şi-a perfecţionat tehnologia din mers. „La început am avut câţiva arbuşti care s-au înmulţit. Anul acesta ne-am reprofilat şi am hotărât să le alocăm un spaţiu doar al lor. În acest sens, am ales câteva parcele de pământ şi am cumpărat mai mulţi arbuşti de soi.

Momentan le-am alocat o suprafata de 1.500 mp / soi, urmâd ca în viitor să mărim suprafaţa, dacă cererea va fi mare şi dacă lucrurile bine merg. Din aceste culturi se pot obţine, în cel mai rău caz, circa o tonă de fructe”, explică micul fermier ardelean.

Cel mai mult se lucrează la plantarea arbuştilorfructe de cultura1

Potrivit fermierului clujean, săparea gropilor, plantarea arbuştilor, montarea spalierelor de susţinere, şi împrejmuirea necesită cea mai multă muncă. De asemenea, şi celelalte munci sunt foarte importante pentru menţinerea unei plantaţii sănătoase şi roditoare: „Pe parcurs, pământul trebuie îngrăşat cu gunoi de grajd; pe măsură ce plantele cresc trebuie legate. Vara se merge la cules. Tot timpul verificăm dacă nu sunt semne de boală. La început, mai trebuie dusă o luptă cu buruienile şi mai săpam printre rânduri. Toamna sau primavara curăţăm copacii. Iarna îi protejăm de ger, cum se poate. Primăvara următoare sunt mutaţi puieţii, se curăţă şi cei bătrâni”, explică Tünde.

Cererea pentru fructele de cultură este mare

Fructele de cultură sunt foarte căutate pe piaţa românească, deoarece nu prea există mulţi cultivatori, în prezent. Agricultorul spune că cererea pentru aceste fructe este destul de mare, motiv care a cântărit mult în decizia pe care a luat-o în înfiinţarea acestei culturi.

În zona Clujului, nu mai există alţi cultivatori importanţi de fructe de cultură. Murele şi zmeurele care se găsesc pe piaţă de aici provin fie de la culegătorii care le vând pe la colţurile străzii. De asemenea, se comercializează în hipermarketuri la preţuri foarte mari.

Fructele de cultură au avantajul că sunt la fel sănătoase ca şi cele salbatice, deoarece nu se folosesc chimicale, erbicide sau pesticide. Spre deosebire de fructele sălbatice, au avantajul e că se cunoaşte exact locul unde găsesc şi nu trebuie să fie căutate pe câmp. De asemenea, datorită faptului că sunt de soi şi sunt îngrijie, fructele sunt mai mari.

Rosenfeld Tünde a investit  până în prezent în aceaste cuIturi circa 2.000 de euro, aceasta în condiţiile în care terenurile pe care au fost înfiinţate plantaţiile erau deja în proprietatea lui şi nu a trebuit să le cumpere sau să le arendeze. Investiţiile ar putea creşte, doarece clujeanul vrea să înfiinţeze într-un sistem de irigaţii şi în plase antigrindină. De asemenea, în toamnă plănuieşte să mărească suprafaţa de cultură şi să cumpere alte terenuri din împrejurimi.

fructe de cultura 3Pentru cultivarea, îngrijirea şi recoltarea fructelor nu foloseşte tehnologii deosebite. „Momentan nu lucăm cu tehnologii, suntem pe stilul vechi, totul e făcut de mâna noastră”, spune clujeanul.
Pentru viitor acesta are în plan achiziţionarea unei maşini frigorifice, dar se gândeşte să înfiinţeze şi o plantaţie de pomi fructiferi.

Accesarea banilor europeni nu sunt o prioritate pentru fermierul ardelean, deoarece spune el, preferă să facă totul într-un ritm propriu, natural, fără bătaia de cap a birocraţiei.

„Nu am beneficiat de fonduri şi nici nu intenţionez. Consider că nu am nevoie. Noi am făcut tot ce s-a putut din forte proprii. Când nu am avut bani destui, am avut de la cine ne împrumuta şi o să continuăm să facem lucrurile tot din forţe proprii, cât o să ne permitem în fiecare an. Nu doresc să am termene de respectat, proiecte şi alte bătăi de cap. Banii pe care i-aş da pe proiectele necesare pentru accesarea de diferite fonduri, prefer să îi investesc în altceva. Dacă nu mi s-ar aproba proiectul, ar fi bani risipiţi. Oricum, fondurile sunt puţine. Îi las pe cei care chiar au nevoie de acei bani să aibă şansa să facă ceva cu ei, noi ne descurcăm fără. Printre altele nu doresc să îmi transform această plăcere într-o fuga după bani”, ne împărtăşeşte Rosenfeld Tünde.

Producţia obţinută din cultura fructelor o valorifică în rândul cunoştinţelor, care la rândul lor recomandă altor persoane. De asemenea, ce nu se vinde se împarte, se folosesc în familie şi se oferă şi celor care sunt mai săraci.

Clujeanul spune că după ce cultura va intra pe rod la capacitate maximă va apela şi la alte surse. În prezent, poartă discuţii cu anumite cofetării şi comercianţi.

Rosenfeld Tünde recomandă celor care doresc să înfiinţeze astfel de culturi să se documenteze din cărţi, de la alţi cultivatori, de la pepiniere, să ştie cum trebuie făcute lucrurile şi la ce să se aştepte. Important este, de asemenea, să îşi calculeze bugetul şi timpul pe care îl pot aloca acestei activităţi. Toate acestea sunt necesare pentru a vedea rentabilitatea afacerii în aceste condiţii.

Potrivit acestuia, curajul de a iniţia o activitate este primul pas către succes. „Să încerce. Nu pierzi nimic dacă încerci!”

Vizitatori Counter

002894654
azi
ieri
aceasta Saptamana
Saptamana trecuta
Luna aceasta
Luna trecuta
toate zile
553
6591
553
2858444
79734
198557
2894654

IP-ul tau: 3.227.235.71
Server Time: 2019-08-18 01:59:41