Oltul ar putea sa nu fie declarat judet calamita

    Specialistii sunt pesimisti in privinta productiei de grâu
    Cu toate ca peste 50 la suta din productia la culturile de toamna este compromisa de efectele secetei prelungite din aceasta primavara, este foarte posibil ca Oltul sa nu fie declarat judet calamitat. Stirea a dat-o ieri prefectul Octavian Popescu, care sustine ca ploile cazute recent in judet indeparteaza mult o eventuala decizie oficiala in legatura cu declararea Oltului drept zona calamitata. In ciuda faptului ca recentele precipitatii „au venit aproape degeaba“ pentru culturile insamântate in toamna, nemaiputând salva nimic din pierderile pricinuite de seceta, prefectul se arata pesimist la capitolul despagubirilor, sustinând ca statul e posibil sa nu acorde niciun leu producatorilor agricoli din Olt pentru pierderi, indiferent daca fermierii si-au asigurat culturile sau nu. Ca atare, zecile de dosare de calamitati depuse la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) in baza carora fermierii spera sa obtina despagubiri ar putea fi zadarnice. „Cred ca nu doar fermierii care nu si-au asigurat culturile vor avea o situatie dramatica, ci si marile exploatatii care au incheiate contracte de asigurare. Din câte stiu eu, societatile de asigurare nu cuprind in contracte si eventualitatea unei calamitati naturale pe seceta. Când o zona intra in discutii pentru a fi declarata calamitata, sunt foarte multe conditii de intrunit si multi factori sunt luati in calcul inainte ca statul sa acorde despagubiri. Problema este dramatica in judet, atât pentru marile exploatatii, cât si pentru omul care si-a cultivat doua, trei hectare“, a declarat Octavian Popescu.

     Prognoza sumbra
     Autoritatile si specialistii in agricultura fac prognoze sumbre pentru recoltele din acest an. La grâu, productia nu va depasi 1.000 de kilograme la hectar. Cantitatea este mizerabila in conditiile in care cheltuielile minime suportate de fermieri pentru infiintarea culturii s-au ridicat la 1000 de lei/hectar. Agricultorii care au tinut sa infiinteze si sa intretina culturile dupa standarde tehnice superioare, a trebuit sa scoata din buzunar pâna la 2.000 de lei pentru fiecare hectar. „La o productie de 1.000 de kilograme pe hectar, omul nu scoate mai nimic. Cel mult va putea sa asigure insamântarea din toamna urmatoare. Ceea ce este dezastruos. Noi n-am solicitat imperativ Ministerului Agriculturii sa declare judetul zona calamitata, dar am purtat discutii la Bucuresti in acest sens“, mai spune prefectul. El sustine ca singura solutie pentru a preveni, pe viitor, efectele secetei in agricultura este demararea unui proiect la nivel national pentru refacerea sistemelor de irigatii intr-o formula moderna, dupa modele occidentale.
In Olt sistemul de irigatii este la pamânt. Statiile de pompare a apei sunt, in mare parte, inutilizabile. Preluate de organizatiile utilizatorilor de apa de la Autoritatea Nationala pentru Imbunatatiri Funciare, statiile au fost dezmembrate de hoti pentru ca noii stapâni nu s-au ingrijit sa asigure paza permanenta.

Costel MIREA