MODUL DE ACTIUNE AL ERBICIDELOR

Fårå a avea la dispozitie mijloacele adecvate pentru controlul buruienilor, nu pot fi asigurate nici productia si nici calitatea dorita a recoltei. In cele mai multe cazuri, erbicidele reprezinta varianta cea mai economica si mai sigura pentru controlul buruienilor. Cu toate acestea, ele trebuie utilizate numai dupå ce toate celelalte optuni tehnologice de control alburuienilor au fost luate în consideratie si puse în practicå. Pentru a evita problemele ce pot apare ca urmare a utilizårii exagerate a unei singure substante active, este necesar så apelåm la o rotatie a erbicidelor care presupune utilizarea unor erbicide cu moduri de actiune diferite. Cunoasterea modului de actiune al erbicidelor ajutå la stabilirea unei strategii corecte pentru combaterea cu succes a buruienilor.  

Cum sunt preluate erbicidele de cåtre plante? 

Pentru a fi eficiente, erbicidele trebuie så fie capabile så se deplaseze din depozitul format pe frunze (erbicide foliare) sau din solutia din sol (erbicide de sol) în plantå.Produsele sunt clasificate ca erbicide cu actiune de contact sau cu actiune sistemicå, în functie de modul si de nivelul de preluare, redistribuire si activitate în plantå. 

1. Erbicide foliare 

Erbicidele de contact aparøin acestei grupe.Ele påtrund în plantå exclusiv sau predominant prin intermediul frunzei si sunt apoi redistribuite numai într-o micå måsurå. Din acest motiv, erbicidul produce daune buruienii numai în zona sau în vecinåtatea zonei de penetrare în plantå. Aceasta înseamnå cå erbicidele de contact tind så fie eficiente mai ales împotriva speciilor de buruieni care nu posedå rezerve de substante substante energetice, cum ar fi buruienileanuale.Preluarea erbicidelor foliare sistemice are loc cu precådere prin frunzå si este urmatå de o redistributie importantå în întreaga plantå. Cele mai cunoscute exemple sunt erbicidele hormonale, care perturbå echilibrul hormonilor de crestere din plantå. Majoritatea erbicidelor graminicide,precum si cele pentru combaterea speciilor de Convolvulus, au de asemenea actiune foliarå.Erbicidele sistemice foliare sunt distribuite în plantå în principal prin sistemul vascular al plantei, prin intermediul fluxului de sevå activat de transpiratia plantei.Substantele energetice de hrånire produse prin fotosintezå într-o frunzå sunt „exportate”cåtre restul plantei numai dacå frunza respectivå produce mai mult decât necesarul de consum pentru creμtere μi respiratie al propriilor tesuturi. Cel mai semnificativ export de produse de asimilare apare în frunzele complet dezvoltate, active din punct de vedere al fotosintezei,atunci când conditiile de vreme sunt optime. Frunzele tinere, aflate în curs de dezvoltare, nu exportå zaharuri – ca urmare, erbicidele aplicate pe aceste frunze nu sunt redistribuite în restul plantei. Temperatura joacå un rol important pentru eficienta erbicidului: la temperature sub 10 °C, activitatea erbicidului este de obicei scåzutå; în acelasi timp, la temperature mai mari de 25 °C pot apårea arsuri pe plantele de culturå sau erbicidul poate manifesta o activitate reduså împotriva buruienilor tintå. 

2. Erbicide de sol 

Preluarea acestor substante active are loc prin rådåcini si este urmatå de redistributia în interiorul plantei. Erbicidul este de obicei activ în frunze sau în alte organe aeriene ale buruienii, unde afecteazå procesele de respiratie si fotosintezå. Substantele active ajung în sol prin intermediul apei si pot råmâne în sol un timp mai îndelungat. Erbicidele de sol trebuie de aceea så fie aplicate numai pe solurile umede: în conditii de uscåciune, aceste produse isi pot pierde complet eficacitatea Erbicidele de sol joacå un rol important în controlul buruienilor graminee si dicotiledonate în perioada înainte de semånat si în preemergenså, uneori chiar si în perioada de postemergentå timpurie.

3. Erbicide foliare si de sol 

Unele erbicide sunt active atât prin frunze cât si prin sol. Exemplele includ inhibitorii enzimei ALS, cum ar fi Atlantis® si Husar®. Gradul de preluare prin frunze si rådåcini al produselor din aceasta categorie determinå momentul de aplicare –preemergentå, postemergentå timpurie sau cu începere de la stadiul de 3 frunze . Preluarea combinatå prin frunze μi rådåcini poate fi realizatå prin utilizarea unui amestec de substante active: un exemplu tipic al acestui tip de amestec este erbicidul pentru culturile de sfeclå Betanal® Expert. 

 4. Safener 

Safener-ul este un aditiv al produselor erbicide care accelereazå descompunerea substantei active în planta de culturå. Prin contrast, un safener nu interfereazå cu actiunea doritå a erbicidului asupra tintelor din buruienile graminee, care posedå alte tipuri de enzime decât cele ale plantei de culturå. Erbicidul Atlantis®, de exemplu,are o foarte buna actiune împotriva buruienilor graminee. Nu ar fi posibil de utilizat Atlantis la cereale – care sunt tot plante graminee – dacå produsul nu ar contine un safener. Acest safener activeazå o enzimå în cereale care accelereazå descompunerea substantei active, fåcând astfel planta de cereale insensibilå la actiunea erbicidului. Secretul constå în faptul cå un safener nu activeazå enzima corespunzåtoare înburuienile graminee – ele råmân sensibile si sunt distruse.

Modul de actiune

Modul de actiune descrie felul în care procesele fiziologice din plantå sunt influentate de erbicid. In cele mai multe cazuri,substanta activå se leagå de o proteinå,blocând unul dintre procesele metabolice vitale ale plantei. Proteina este de obicei o enzimå care regleazå o anumitå reactie biochimicå. Totusi, pot fi inhibate si alte procese la nivel structural si de reglare.Erbicidele posedå în general un singur mod de actiune principal, dar multe erbicide au de asemenea moduri secundare de actiune.Erbicidele sunt clasificate în diferite grupe corespunzåtor modului de actiune principal din metabolismul plantei. Iatå o listå a diverselor moduri de actiune:  

• Inhibitori de fotosintezå 

• Inhibitori ai sintezei pigmentilor 

• Inhibitori ai sintezei aminoacizilor

• Inhibitori ai sintezei acizilor grasi 

• Inhibitori ai diviziunii celulare 

Fotosinteza este unul din procesele esentiale ale metabolismului plantelor,fiind astfel o tintå foarte potrivitå pentru actiunea erbicidelor. Inhibarea fotosintezei are consecinte fatale pentru buruiana tintå,ale cårei celule nu mai sunt capabile de a stoca energia provenind din lumina solarå. Erbicidele pot afecta fotosinteza si indirect, prin inhibarea sintezei unor compusi importanti pentru desfasurarea procesului –pigmenti precum carotenoidele, clorofila si citocromele. Carotenoidele, de exemplu,au o functie de protectie în cadrul procesului de fotosintezå si chiar aceastå functie importantå este blocatå de erbicide. Produsele cu acest mod de actiune includ erbicide de sol si foliare care pot fi utilizate în stadii timpurii de dezvoltare a buruienilor,atât pentru combaterea buruienilor monocotile cât si a celor dicotile (ex.Merlin® Duo, Merlin®).Printre cele mai cunoscute erbicide sunt cele care inhibå sinteza aminoacizilor, afectând astfel producerea proteinelor,inclusiv a unor enzime. In acest caz pot fi afectate trei enzime importante: glutamin sintetaza (tinta pentru glufosinat din Basta®), 5-EPSPS-sintetaza (tinta pentru glifosat) si acetolactat sintetaza (tinta inhibitorilor ALS). Ultima enzimå constituie tinta actiunii pentru erbicidele sulfonilureice si imidazolinone. Prin erbicidele Husar, Atlantis si Equip, portofoliul Bayer CropScience posedå mai multe produse consacrate din aceastå claså. Metabolismul acizilor grasi este important în procesul de formare a membranei celulare. Perturbarea acestui proces prin actiunea erbicidului conduce la dezvoltarea unei cuticule mai subtiri si astfel la afectarea preluårii apei de cåtre celule. Un exemplu de erbicid cu acest mod de actiune este etofumesat (Betanal® Expert).Alte erbicide actioneazå ca niste hormoni, conducând la o crestere celularå necontrolatå. Exemple includ acizii fenoxyacetici precum binecunoscutele substante active MCPA, CPP-P si 2,4-D. Procesul de diviziune celularå are o importantå vitalå. Anumite erbicide inhibå sistemul care controleazå diviziunea celularå, astfel încât pot apare celule cu mai multe nuclee sau prea multe cloroplaste. Substanta activå graminicidå flufenacet apartine acestui grup de substante active care împiedicå diviziunea celularå în tesuturile buruienii. 

Criterii de decizie 

Erbicidele ar trebui aplicate conform principiilor Bunelor Practici Agricole si Protectiei Integrate a Culturilor. Aceasta înseamnå cå, atunci când se stabileste strategia de combatere a buruienilor, trebuie så se tinå cont de conditiile locale, de rotatia culturilor, precum si de alte eventuale metode de culturå. Rotatia culturilor are o importanøå deosebitå. Ea are o influentå directå asupra tehnologiei de culturå,a spectrului de buruieni si a abilitåtii culturii de a face fatå oncurentei buruienilor,determinând astfel paleta de erbicide disponibile pentru controlul buruienilor.Dacå se dovedeste necesarå utilizarea erbicidelor, primul pas în alegerea celui mai adecvat produs constå în determinarea speciilor de buruieni prezente – sau care se asteapta så aparå – precum si gradul de infestare actual si anticipat. Spectrul de buruieni predominant si pragul economic de infestare determinå alegerea celui mai bun erbicid, pe baza spectrului lui de actiune.Eficacitatea unui produs si succesul strategiei de combatere a buruienilor sunt influensate de un numår de factori, incluzând conditiile de crestere, momentul si doza de aplicare, tehnologia de aplicare utilizatå, precum si alte conditii locale.Numai luând în consideratie toti acesti factori, poate fi exploatat întregul potential al podusului. Factorii economici joacå de asemenea un rol în procesul de decizie.Decizia de a efectua tratamentul înainte de semånat, sau în pre- sau postemergentå,influenteazå atât alegerea erbicidului cât si programul de tratamente de-a lungul întregului sezon.

 Rezistenta la erbicide 

Limitarea rotatiei la una sau douå culturi si utilizarea intensivå a erbicidelor cu moduri de actiune similare sau identice favorizeazå aparitia rezistentei la buruieni. Råspândirea fenomenului de rezistentå în cadrul unei populatii de buruieni începe întotdeauna cu manifestarea rezistentei la o singurå plantå individualå rezistentå – aceste exemplare sunt prezente în naturå oriunde în lume. Utilizarea repetatå a erbicidelor cu acelaμi mod de actiune conduce la aparitia unei presiuni de selectie care promoveazå råspândirea rezistentei în cadrul populatiei de buruieni. Dacå strategia de control a buruienilor nu este modificatå în timp util, aceste buruieni rezistente se pot înmulti pânå la limita la care nu mai pot fi controlate eficient.Din acest motiv, programul de management al rezistentei trebuie gândit în avans,încå dinainte de planificarea culturii ce urmeazå a fi înfiintatå. Cheia în rotatia substantelor active constå în selectia lor astfel încât acelaμi mod de actiune så nu fie utilizat de douå ori la culturi succesive.