Rapita – o cultura simpla si profitabila, doar pentru profesionisti

Cultura de rapita a fost promovata in Romania, in primul rand, ca o planta energetica, din care se obtine biocombustibil. Data fiind conjunctura actuala, mai precis, criza financiara mondiala, care a culminat cu scaderea majora a pretului petrolului, am putea crede ca viitorul acestei culturi este compromis. In realitate, promovarea rapitei, ca si cultura energetica, nu a avut drept cauza numai pretul petrolului, ci in egala masura reducerea poluarii mediului inconjurator si conservarea resurselor energetice neregenerabile.
 In favoarea mentinerii suprafetelor actuale ocupate de aceasta cultura, este si argumentul conform caruia rapita este una dintre cele mai importante plante oleaginoase ocupand locul III in lume, dupa soia si palmier. De asemenea, uleiul de rapita este un excelent ulei alimentar, gratie performantelor procesului de ameliorare a plantelor prin care s-au obtinut soiuri si in ultimul timp hibrizi, liberi atat de acid erucic cat si de glucozinolati. Alte argumente, pentru mentinerea culturii de rapita in rotatia fermei, sunt:
- foarte buna premergatoare pentru toate culturile (exceptie cele care au boli si daunatori comuni) dar mai ales pentru cerealele de toamna;
- piata sigura de desfacere a produselor intrucat cererea mondiala este mai mare decat oferta;
- este putin pretentioasa fata de conditiile pedoclimatice, iar in cazul accidentelor climatice (inghet) cheltuielile sunt recuperate aproape integral, mai putin costurile cu samanta;
- specie cu putere mare de compensare dupa accidente climatice sau tehnologice;
- valorifica bine ingrasamintele administrate;
- tehnologia de cultura a rapitei nu este complicata si permite mecanizarea completa;
- existenta pe piata a soiurilor si hibrizilor cu potential ridicat de productie (4000-5000 kg/ha) cu rezistenta la inghet, boli, scuturare etc.;
- valorifica bine precipitatiile cazute peste iarna si ajunge la maturitate inaintea instalarii secetelor din vara;
- este o buna planta melifera.
Una din marile companii internationale care a crezut si crede in valoarea culturii de rapita, investind sume considerabile in ameliorarea acesteia, este CAUSSADE SEMENCES. Performantele soiurilor si hibrizilor de rapita pe care ii detine in portofoliu, ii da dreptul sa detina aceeasi treapta, pe podiumul performantei, alaturi de celelalte companii multinationale, consacrate ca producatori de seminte.
Pentru a satisface cerintele celor mai exigenti fermieri, cu privire la performanta materialului genetic, CAUSSADE SEMENCES, orienteaza programul sau de ameliorare pentru obtinerea de soiuri/hibrizi de rapita care securizeaza de fiecare data productia atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ.
Elemente tehnologice cheie:
1. Rotatia culturilor:
- planta premergatoare trebuie sa elibereze terenul pana la inceputul lunii august, pentru a asigura conditii bune de pregatire a solului si acumularea apei necesare rasaririi;
- rapita nu se cultiva dupa soia si floarea-soarelui pentru a preveni extinderea atacului de Sclerotinia sclerotiorum.
Pe aceeasi sola rapita poate reveni dupa 3 ani.
2. Sistemul de lucrari al solului:
- trebuie sa se stabileasca in functie de tipul de sol, starea culturala a terenului, umiditatea solului, prioada de timp ramasa de la recoltarea plantei premergatoare pana la semanatul rapitei astfel incat patul germinativ sa asigure conditii optime petru o rasarire uniforma si exploziva.
ATENTIE! Maruntirea solului la suprafata nu trebuie sa fie excesiva (prafuita), in special pe solurile cu o structura degradata, intrucat exista riscul formarii crustei; de asemenea tavalugirea dupa semanat este o lucrare a solului care ne asigura o rasarire uniforma.
3. Semanatul – epoca de semanat trebuie sa vizeze ca pana la intrarea in iarna plantele sa parcurga o perioada de calire si sa aiba 8-10 frunze in rozeta care sa protejeze coletul. In anii normali, in general epoca optima se incadreaza intre 20 august – 15 septembrie, in functie de zona de cultura
Alegerea soiului sau hibridului – trebuie sa se faca tinand cont de urmatoarele: productivitate, rezistenta la inghet, rezistenta la scuturare, rezistenta/toleranta la boli si daunatori, lipsa riscului alungirii tijei florifere in cazul unor toamne mai lungi, pretul/ha etc. Soiurile si hibrizii CAUSSADE SEMENCES indeplinesc toate aceste criterii.
-pentru suprafatele mai mari se recomanda cultivarea mai multor soiuri sau hibrizi cu perioade de vegetatie diferite pentru a permite ajungerea la maturitate diferentiat astfel incat sa se evite pierderile la scuturare, pentru cazurile in care se depeseste momentul de recoltare.
Densitatea la semanat – reprezinta elementul de baza la realizarea productiei intrucat definitiveaza elementele de productivitate (numar total de silicve, numar de seminte/silicva, MMB), influenteaza in mod direct rezistenta la cadere si sensibilitatea plantelor la boli indeosebi la Phoma. Numarul de plante/mp se stabileste in functie de particularitatile morfologice si biologice ale soiului sau hibridului semanat, de nivelul tehnologic alpicat, respectarea epocii optime de semanat (intarzierea presupune o crestere a densitatii) si dotarea tehnica.
4. Fertilizarea:
- dozele de ingrasaminte, pentru aceasta cultura, variaza de la o recomandare la alta, de aceea o abordare corecta o reprezinta calcularea dozei de ingrasaminte pentru fiecare sola in functie de productia planificata si gradul de aprovizionare al solului in elemente nutritive, astfel incat fiecare kilogram de ingrasamant chimic aplicat, sa fie valorificat si transpus in sporuri de productie;
- productia planificata trebuie sa fie in stransa corelatie cu nivelul tehnologiei aplicate si conditiile pedo-climatice ale zonei; in general consumul specific la cultura de rapita este: 50-60 Kg azot, 30-60 Kg fosfor, 40-50 Kg potasiu, 50-60 Kg de calciu, 10-20 Kg  sulf la care se mai adauga unele cantitati de microelemente. Astfel, cantitatile de ingrasaminte pot varia intre: azot 80-180 Kg/s.a./ha, fosfor 50-80 Kg s.a./ha, potasiu 60-80 Kg s.a./ha, sulf 30-50 Kg s.a./ha.