La infiintarea unei plantatii pomicole,mai mare sau mai mica, trebuie luati in calcul factorii meteorologici de baza, de regula cei care ne folosesc din punct de vedere statistico-matematic si care ne conduc la niste date utile si cu eficienta imediata in practica pomicola.
Utilitatea acestor elemente de clima,conjugate cu cele de natura tehnologica actioneaza concomitent asupra proceselor biologice din pom si
implicit asupra recoltei,fapt ce impune un studiu profund privind corelarea
acestora,in scopul determinarii influentei cantitative a productiei de fructe.
La amplasarea speciilor pomicole,pentru orice zona pedocimatica in care dorim sa realizam infiintarea unei livezi,trebuie sa tinem cont de valoarea temperaturilor minime si maxime, frecventa ingheturilor, de expozitie si a valorilor pluviometrice optime.
Accidentele cimatice indiferent de natura lor, afecteaza ciclul biologic
a pomilor si productia de fructe sub diverse forme, de aceea inregistrarea permanenta a acestora devine o obligatie. Din studiile facute in acest domeniu pana in prezent a rezultat ca exista relatii dintre elementele de cli-
ma, procesele de crestere-dezvoltare si productia de fructe.
Urmarirea desfasurarii morfogenezei florale cu ajutorul elementelor me-
teorologice in zone pomicole diferite, a permis sa se determine riscurile ce ar
putea interveni la speciile pomicole si nu numai,in perioada fenofazelor de vegetatie datorata acestor conditii de mediu.
In acest sens s-a demonstrat ca temperatura are un rol predominant atat
in perioada morfogenezei, cat si in perioada parcurgerii acestui proces de dezvoltare a mugurilor de soi.
Alaturi de factorul de temperatura,apa,elemente de nutitie,intensitatea
luminii, conditioneaza decisiv la diferentierea mugurilor de rod si la forma-rea organelor florale.
Ca element climatic principal,temperatura actioneaza asupra pomilor in
tot cursul anului, dar cea din preajma infloritului hotatatoare pentru produc-
tia de fructe. S-a demonstrat ca temperaturile scazute sau ridicate infuentea-
za negativ cresterea mugurilor dupa iesirea din repaus.Iernile ,,calduroase’’,
din zona temperata pot aduce daune grave mugurilor speciei de pomi prin
intarzierea primei fenofaze (dezmuguritul),deshidratarea si caderea muguri-
lor,prelungirea perioadei de inflorit etc.De asemenea dezvoltarea organelor
florale sunt favorizate de temperaturile ridicate,pe cand temperaturile negati-
ve care intervin dupa o perioada calduroasa provoaca pierderi insemnate de productie,deoarece mugurii sunt sensibili la aceste temperaturi si se distrug
din cauza presiunii osmotice din tesuturile celulare.
In general la specia mar, diferentierea mugurilor de rod, are loc cu mult
inainte,din primavara si se coreleaza cu cresterea intensa a lastarilor.De re-
gula lastarii si frunzele se formeaza la temperaturi cuprinse intre 5-15 grad C
Transformarea mugurilor vegetativi in muguri de rod are loc,dupa unii autori
la temperaturi mai mari si aceasta si aceasta in functie de soiul de mar luat in
cultura.
Alaturi de factorul climatic,temperatura si umiditatea influenteaza la fel
de mult procesul de diferentiere al mugurilor de rod numai in situatia unei saturatii optime cu apa a celulelor din varfurile de crestere.
Pentru pomii tineri concentratia substantelor nutritive se acumuleaza mai mult in varfurile de crestere in conditiile in care umezeala aerului pre-
zinta valori scazute. Insa la pomii aflati in plina productie,cu un frunzis bogat,in masura ce evapora mari cantitati de apa,deficitul de apa apare preg-
nant in perioada de cand tocmai are loc diferentierea mugurilor de rod.
Asigurarea unui regim hidric optim in perioada de vegetatie,corelat cu o agrotehnica corespunzatoare a solului,influenteaza in mod direct asupra pro-
cesului de diferentiere a mugurilor de rod si comportarea acestora la tempe-
raturile scazute din timpul iernii.
Lumina actioneaza alaturi de umiditate,temperatura si elementele de nu-
tritie direct asupra procesului de fotosinteza la nivelul aparatului foliceu, fa-
vorizand diferentierea organelor generative si determinand numarul de flori
in inflorescenta.
Mecanismul de formare a mugurilor de rod
Dezvoltarea mugurilor de rod este un proces complex si parcurge obli-
gatoriu doua etape care necesita conditii diferite de nutritie a celulelor din tesutul meristemic si se regaseste in inductia florala si diferentierea morfo-
logica.
Prima etapa-inductia florala este de natura relativ scurta si consta in schimbarea directiei de evolutie a mugurilor vegetativi in forma incipienta
spre mugurii de rod.
A doua etapa-are loc diferentierea morfologica, se prelungeste pe parcur-
sul a mai multor luni, cand au loc transformari morfologice ale florilor for-
mandu-se primordiile florale. Aceasta etapa este dependenta de prima, care
daca nu are loc,mugurii de rod nu se mai formeaza si in final este compromi-
sa productia pentru anul care urmeaza.
La majoritatea speciilor pomicole procesul de formare a mugurilor de rod
are loc,mugurii de rod nuse mai formeaza si in final este compromisa productia pentru anul care urmeaza.
In zona noastra temperata, diferentierea morfologica la majoritatea speciilor pomicole este teminata inainte de sosirea iernii iar celulele sexualeducti
(anteza) se formeaza in primavara urmatoare.Ritmul de diferentiere morfologica a mugurilor de rod poate fi influentata de factorii interni sau externi. Temperatura scazuta insotita de excesul de umiditate incetineste sau opreste acest proces.In ceea ce priveste conditiile interne,acestea sunt legate
de incarcatura de substante din pomi.
Studii recente arata ca factorii agrotehnici influenteaza in mod pozitiv in-
ductia florala la speciile semintoase.In acest sens au fost enumerate lucrarile de rarit chimic si manual,daca acestea se efectueza cand fructele au diametrul cuprins intre 10-14 mm,functie de soi.
In aceasta etapa se regleaza echilibrul hormonal si incepe initierea florala,etapa cand administrarea ingrasamintelor complexe (NPK) in doze optime favorizeaza formarea mugurilor de rod.
Aplicarea taierilor severe in perioada de repaus vegetativ a pomilor cu potential mare de crestere, poate inhiba initierea florala prin aparitia cresterilor viguroase care provoaca umbrirea coroanei si reducerea fotosinte-
zei.De asemenea factorii limitativi ai fotosintezei nu mai pot fi amintiti;ata-
curi de boli si daunatori,grindina, tratamentele gresite-factorii ce influentea-
za negativ formare mugurilor de rod.
Cercetarea si practica de productie arata ca atunci cand toti factorii sunt independenti (productia de fructe,ingrasamintele,taierile starea de sanatate a frunzisului,regimul hidric al solului) si pomii produc constant ei se afla
intr-o stare de echilibru fiziologic fiind in stare de a forma muguri de rod in
fiecare an,de a da recolte in fiecare toamna si de aforma ramuri noi care sa devina fertile in anii urmatori.
Alternanta de rodire-masuri de contracarare
Intreaga gama de masuri agrotehnice aplicate in livezi au drept scop rea-
lizarea unor productii constante de fructe an de an.Cu toate aceste masurii de
ingrijire unele specii ca marul,parul,prunul etc.ridica probleme deosebite pri-
vind alternanta de rodire.Astfel valoarea productiei de fructe obtinuta
dintr-un an este strans legata de productia din anul care a trecut. O productie
de fructe exagerat de mare,conduce la o diferentiere a mugurilor de rod sau tinde spre o valoare mica,ceea ce inseamna ca productia anului urmator va fi
sub valoarea optima.In anul cu productie mica sunt conditii de formare a mugurilor de rod in mod exagerat, urmand pentru anul urmator o productie
excesiva, astfel plantatia pomicola intra in alternanta de rodire.
Pentru contracararea acestui fenomen de alternanta de rodire este necesar ca incarcatura de rod a pomilor sa fie normata.
Formarea incarcaturii de rod are drept scop realizarea raportului optim intre numarul de muguri de rod si cei vegetativi,intre incarcatura de fructe si
suprafata foliacee necesara procesului de fotosinteza pentru desfasurarea in conditii optime a proceselor de crestere si fructificare a pomilor.
Incarcatura de rod trebuie normata judicios,incat fructele ramase sa aiba
Asigurate prin intermediul aparatului foliaceu o nutritie normala, fara a se neglija capacitatea diferita de a lega fructe in conditii optime de mediu si agrotehnica adecvata de specii si soiuri, si caderea fiziologica manifestata de acestea.De mentionat ca alternanta de rodire este cu atat mai puternica cu cat fertilitatea soiului este mai mare.Pentru soiurile cu rodire normala raportul
intre mugurii de rod fata de cei vegetativi este de circa 50 la 100.
Oprtunitatea taierilor de rodire nu poate fi pusa la indoiala, desi aceastea
in perioada de tinerete intarzie intrarea pomilor pe rod, iar mai tarziu contribuie la crearea unui echilibru si pastrarea unui anumit nivel a numarului de muguri floriferi.
Alternanta de rodire se poate intalni pregnant la pomii fara taieri sau cu taieri severe.
La aplicarea masurilor de contracarare a alternantei de rodire se va tine
cont intotdeauna de recomandarile facute,in asa fel incat normarea produc-
tiei sa se faca pe specii si soiuri dupa o fundamentare strict stiintifica.
Stirile de azi
Curs Valutar
