PRINCIPALELE BOLI ALE POMILOR FRUCTIFERI SI POSIBILITATILE DE COMBATERE CHIMICA
Fructele pomilor şi arbuştilor fructiferi constituie alimente indispensabile in alcătuirea unei raţii alimentare optime ,pentru menţinerea sănătăţii organismului. Ele conţin zaharoză, glucoză, fructoză, proteine, acizi organici liberi, substanţe pectice, tanoide, substanţe minerale pe bază de K, Ca, Fe, Mn, Mg, Al, S, P, Si, Cl, B, Cu, etc., 80-85% apă, uleiuri volatile, vitamine şi aminoacizi. Un rol important în alimentaţie îl au şi produsele derivate din fructe, în urma procesării, cum sunt: dulceaţa, gemul, marmelada, pelteaua, compotul, sucurile, siropurile, băuturile fermentate(cidrul), alcolizate(vişinata, afinata), ca şi fructele uscate. Un om trebuie să consume zilnic cca 200-300 gr. fructe proaspete şi industrializate, revenind 75-100 kg. fructe anual la un locuitor. Lemnul unor specii pomicole- nuc, par, cires, castan comestibil, dud- este foarte căutat pentru fabricarea mobilei, confecţionarea butoaielor, a parchetului, a unor obiecte de artizanat, etc. Sanatatea pomilor fructiferi constituie principalul obiectiv tehnologic pentru obtinerea unor recolte mari si de calitate.
1. Principalele boli ale pomilor fructiferi
Focul bacterian, Erwinia Amylovara, atacul se manifestă primăvara, primele simptome de boală apar pe inflorescenţe, lăstari, fructe, boala având evoluţie descendentă şi coboară pe ramuri, şarpante, trunchi, producând leziuni, ulceraţii cu aspect neted sau rugos. Rapănul mărului şi părului, Venturia inaegualis şi Venturia pirina. Atacul cel mai păgubitor se manifestă pe frunze şi fructe. Pe frunze apar pete mici, circulare, de culoare cafenie cu aspect catifelat. Cu timpul devin brun-negricioase ocupând porţiuni mari din limb. Fructele atacate se deformează, crapă şi cad prematur. Boala se manifestă şi pe pedunculi, sepale şi lăstari sub formă de ulceraţii.
Făianarea mărului, Podosphaera leucotricha.
Atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale pomului: muguri, frunze, inflorescenţe, lăstari şi uneori fructe. Făinarea acoperă ca o pâslă purverulentă, albă cu aspect făinos, iar în cele din urmă se usucă şi cad.
Putregaiul şi mumifierea fructelor, Monilia laxa, Monilia fructigena.
Atacul se manifestă pe flori, frunze, lăstari şi fructe. În primăverile ploioase boala are caracter epidemic. Frunzele, florile şi lăstarii se ofilesc şi se brumifică cu repeziciune, rămânând atârnate de pom sub formă de buchete. Acest simptom este confundat uneori cu efectul gerurilor târzii de primăvară. Pulpa fructului putrezit işi pierde strălucirea, putrezesc, cad pe sol sau se lipesc unele de altele sub formă de ciorchine, se zbârcesc şi rămân mumificate în pom.
Bolile de depozit la măr Putregaiul brun, monilia fructigena, Penicillium spp.
Principalii dăunători ai pomilor fructiferi Acarianul roşu al pomilor, Pananzchus ulmi, iernează în stadiul de ou dezvoltă 5-6 generaţii pe an. Este polifag, atacând toate speciile pomicole. Acarienii înţeapă şi sug seva din frunze. Gărgăriţa florilor de măr, Authonomus pomorum. Gărgăriţa iernează ca adult sub scoarţa exfoliată a pomilor, în jurul coletului, în stratul superficial al solului, dezvoltă o singură generaţie pe an. Adulţii hibernanţi se hrănesc cu muguri vegetativi şi de rod. Atacul cel mai păgubitor este cauzat de larvele dăunătorului. Acestea consumă în totalitate organele interne ale florilor(ovar, stamine), care nu se mai deschid şi se usucă. Păduchele verde al mărului, Aphis pomi Dăunătorul iernează în stadiul de ou , sub scoarţa exfoliată, pe ramurile subţiri, dezvoltă 8-12 generaţii pe an. Păduchii colonizează partea inferioară a frunzelor din vârful lăstarilor erbacei, unde se hrănesc sugând seva din ţesuturi. Părţile atacate sunt acoperite cu excrementele dulci ale păduchilor “roua de miere” pe care se instalează fumagina.
Păduchele roz galicol al mărului, Dzsophis devecta.
Iernează în stadiul de ou sub scoarţă, atacă partea inferioară a frunzelor, unde se hrănesc cu sucul cellular al acetora. La atac masiv capacitatea de fotosinteză scade, afectând producţia de fructe a anului în curs.
Păduchele din San-Jose-Quadraspidiotus perniciosus.
Dăunătorul iernează în stadiul de larvă de vârsta 1, sub scut pe ramurile pomilor. Dezvoltă două generaţii pe an, iar în unii ani în regiunile sudice ale ţării, dezvoltă şi a treia generaţie. Atacă părţile lemnoase, frunzele şi fructele pe care le înţeapă, le suge seva, formându-se pete roşii. Pomii tineri atacaţi se usucă în 2-3 ani, iar cei bătrâni au vegetaţie anemică, frunze etiolate, ramuri degarnisite de muguri, se usucă de la varf către bază.
Păduchele lânos, Eriosama lanigerum.
Dăunătorul iernează ca forme radicicole în zona coletului şi ca larve pe părţile aeriene ale pomului. Păduchii atacă în colonii, tulpina, ramurile, lăstarii şi rădăcinile de măr, pe care le înţeapă sugând sucul celular, producând tumori canceroase, sub formă de umflaturi, nodozităţi.
2. Combaterea bolilor şi dăunătorilor Nu se poate face o combatere eficientă şi optimă a bolilor şi dăunătorilor atâta timp cât nu există o cunoaştere a perioadelor de atac a acestora la arbuşti şi subarbuşti. Pentru igienizarea plantaţiilor pomicole până la deschiderea florilor, oferim câteva scheme de tratament fitosanitar.
I. Schema de combatere a gărgăriţei florilor de măr şi rezerva din dăunătorii Ribernanţi, precum şi făinarea, rapanul se administrează următoarele substanţe fitosanitare: Reţeta nr. 1 Sinoratos 35 – 0,2% Kumulus - 0,3% sau Reţeta nr. 2 Calypso 480 sc. conc.- 0,02% Thiovit jet 80 WG – 0,3%
Tratamente la deschiderea mugurilor. II. Schema de combatere a dăunătorilor şi bolilor în pomicultură se face la desmugurire, frunze de 10mm, urechiuşe de şoarece, cu următoarele produse fitosanitare: Reţeta nr. 1 Confidor oil sc. – 1,5 l % Alcupral 50 PU – 0,3% sau Reţeta nr. 2 Confidor oil sc. – 1,5 l % Thiovit jet 80 WG – 0,3%
III. Schema de combatere a bolilor, (rapăn,făinare foc bacterian,monilioze) se face la buton floral roşu şi alb( răsfirarea infloreşcenţei) cu produsele: Reţeta nr. 1 Alcupral 50 PU – 0,3% Thiovit jet 80 WG – 0,3% sau Reţeta nr. 2 Aliete 80 WG – 0,3% Folicur Solo 250 EW – 0,05% IV. Schema de tratament combaterea bolilor (rapăn, foc bacterian, făinare,monilioze) începutul înfloririi 5- 10% Reţeta nr. 1 Chorus 75 WG – 0,02% Topas - 0,02%
Următoarele scheme de tratament fitosanitar se realizează la pomi după căderea petalelor. Recomandări : este de dorit ca tratamentele fitosanitare să fie aplicate pe cât posibil după terminarea operaţiei tăierilor de rărire şi rodire şi chiar după adunatul şi transportul ramurilor, deoarece se face economie la cantitatea de soluţie cât şi la costuri pe hectar. De asemenea, trebuie ţinut cont ca tratamentele fitosanitare să fie administrate la temperaturi de peste 6
° C , pe timp uscat NU când bate vântul.
Drd. Ing.POPESCU STEFAN
Data adaugarii: 25.03.2009
Sursa AgroAzi
Comentarii:
Cecalasan:
am o mica livada de meri,peri ciresi, visini, caisi si pruni.Am facut trat. pe care le-am aflat de la altii, nu stiu daca sunt corecte,pana acum toti pomi sunt frumosi mai putin peri care au frunzele rasucite si se inegresc,daca puteti sa ma ajuta-ti
stefanidi adela:
am si eu o problema cu rosile
sunt crengute care se inmoaie si se usuca, altele care se rasucesc, se aduna.
Mi s-a spus ca e nu stiu ce paianjen si la cele care se usuca foc bacterian.
mi-a dat solutie dar ... nu trece
actara
champion
ionela:
principala mea problema este livada de meri,problema nu stiu cum sa o rezolv le am facut tratamentul corespunzator [zic eu]dar paduchele verde tot nu dispare si nici la fainare nu vad nici o schimbare tratament;tilt actara sahvit.cu ce mai pot incer
Cialis online:
granularity splogosphere drawbacks arzu begin record loosely zimbabwe angles election learning
orelkeftes mekselguytos
Am o livada mica cu meri peri ciresi caisi pruni visini daca puteti sa ma ajutati si pe mine cu un tratament universal pentru tratarea lor. Si perioadele de stropire va multumesc inca sunt la inceputul drumului sper sa ma extind.
vasilescu florin:
Am in jur de 50 pomi fructiferi( meri,peri,visini, ciresi, pruni,caisi..). Au intre 3-5 ani vechime.
Anul acesta a inceput sa crape coaja de pe tulpina si sa se desfaca.
Anul acesta am facut tratamentul recomandat de cei de la magazinul de special
Mesaj:
Introduceti cod validare:
Avertisment:
Autorul comentariului va fi singurul responsabil de continutul acestuia si isi va asuma eventualele daune, in cazul unor actiuni legale impotriva celor publicate.
Stirile de azi
Curs Valutar
