HELMINTOSPORIOZA LENTICULARA – O BOALA A GRAULUI IDENTIFICATA IN CAMPIA BANATULUI

 Primele simptome produse produse de atacul acestei ciuperci au fost observate in anul 2003, in campul de ameliorare a graului de la SCDA Lovrin, jud. Timis.
In anii 2007 si 2008 observatiile s-au facut in campul experimental cu grau al Statiunii didactice a USAMVB Timisoara. S-a remarcat agresivitatea maxima a patogenului (100%) si virulenta, care a oscilat intre 20 si 60%. Dupa constatarea noastra, ciuperca este prezenta in partea de vest a tarii de cel putin cativa ani, insa simptomele au trecut neobservate sau au fost confundate cu cele produse de Septoria nodorum.

Simptome. Primele infectii in zona Banatului apar, la sfarsitul lunii aprilie-inceputul lunii mai, pe frunzele bazale sub forma unor puncte sau pete mici, circulare, de culoare maro. Petele care apar mai tarziu (infectii secundare), au culoare maronie si sunt inconjurate de un halou galbui. Pe masura ce boala evolueaza, daca conditiile climatice sunt prielnice, petele cresc in dimensiuni, capata o forma alungita (lenticulara), au culoare bruna roscata si sunt insotite de acelasi halou galben.
Daca noptile sunt umede si calde, petele se maresc, se unesc, iar pe frunze apar pete mari, neregulate, la care se mai observa punctul initial de infectie de culoare maro-inchis cu aspect de necroza.
Frunzele puternic atacate se usuca incepand de la varf. In faze avansate de infectie, haloul sau zona clorotica din jurul petei nu se mai observa. Frunzele mai sensibile sunt cele situate la baza plantei, care sunt primele atacate de ciuperca. Simptomele sunt confundate de foarte multe ori cu cele produse de ciuperca Septoria nodorum din cauza tabloului simptomatic asemanator.
Infectiile secundare se realizeaza prin intermediul conidiilor, care sunt pseudoseptate (3-9 septe), cu partea bazala conica si forma de tigara. Ele se formeaza la suprafata necrozelor si sunt vehiculate de vant pe distante mari.
Evolutia ciupercii este favorizata de conditiile variate de umiditate si caldura  (t> 200 C). Infectia se realizeaza in conditiile in care frunzele au fost umectate timp de 6-48 ore. Temperatura optima pentru germinarea conidiilor si dezvoltarea miceliului  este de 5-350 C. Sporii sunt vehiculati de vant in zilele calduroase si secetoase.
Ciuperca Drechslera tritici – repentis poate cauza epidemie de helmintosporioza lenticulara in cazul in care graul este cultivat in monocultura, lucrarile solului sunt minime, noptile sunt umede si calde, iar in cultura sunt prezente soiuri de grau sensibile. Pe langa grau, ciuperca mai ataca secara, triticalele si multe alte poacee din pasuni si fanete (pirul, obsiga. s.a.)
Patogenul trece peste anotimpul de iarna sub forma de fructificatii sexuate, numite pseudotecii, pe resturile de paie. Pseudoteciile au culoare maro si sunt responsabile de realizarea infectiilor primare. Emisia de ascospori este maxima in luna martie-aprilie si este influentata pozitiv de umiditate (roua de noapte este suficienta).
Pagubele produse de aceasta ciuperca, raportate de cercetatorii din Europa, pot fi cuprinse intre 20 si 50 % din productie si sunt in relatie directa cu cantitatea de inocul, cu conditiile de clima, rezistenta soiului cultivat si fenofaza in care se afla graul in momentul realizarii infectiei.
Masurile de prevenire a bolii constau in: evitarea monoculturii, ingroparea adanca a resturilor vegetale, fertilizarea echilibrata si cultivarea de soiuri rezistente (rezistenta soiurilor la acest agent patogen este diferita).
Combaterea chimica este dificila atunci cand infectia s-a realizat deja, deoarece evolutia acestei ciuperci cu greu mai poate fi oprita prin aplicarea de fungicide. Specialisti recomanda efectuarea de tratamente la aparitia primelor sporulari. De aceea, culturile de grau trebuie controlate periodic, pentru ca riscul de contaminare este mare, mai ales la graul cultivat dupa grau.