PRINCIPALELE BOLI ALE CULTURII DE FLOAREA SOARELUI

        
  PUTREGAIUL ALB (Sclerotinia sclerotiorum)
  PUTREGAIUL CENUSIU (Botrytis cinerea)

            Sunt boli importante in zonele de cultura ale florii soarelui manifestindu-se in regiunile cu umiditate ridicata. Atacul se manifesta in toate fazele de vegetatie incepand de la faza de plantula pina la recoltat. In cazul putregaiului cenusiu atacul frecvent se manifesta  pe capitule catre sfirsitul verii.
            In cazul plantutelor cele infectate raman  mici, au baza tulpinii brunificata apoi putrezesc, se ofilesc si cad la pamant. La plante in faze avansate de vegetatie, infectia se produce la baza tulpinii, pe suprafata careia apar pete alb-cenusiu, acoperite de un miceliu paslos -  se produce o inmuiere a tesuturilor si respectiv a maduvei, urmata de ofilirea frunzelor si ulterior a intregii plante, avand aspect de ofilire. Pe radacini simptomele sunt asemanatoare celor de la baza tulpinii iar pe frunze apar alterari si decolorari ale tesuturilor. Pe capitule apar pete brune, in dreptul carora tesuturile se inmoaie putrezesc si se rupe in bucati cazand pe sol. Sunt atacate si semintele aparand pete galbene ceea ce face ca facultatea germinativa a semintelor sa fie redusa iar uleiul provenit din acesta este amarui. In toate zonele atacate ale plantei, din miceliu ciupercii apar numeroase corpusoare negre, tari, de forme si dimensiuni variate numite scleroti. In cazul patogenului B.cinerea, acesti scleroti sunt mai mici,mai ales la baza semintelor. In conditii prielnice, din scleroti rezulta filamente miceliene care produc infectii planta, generand noi scleroti si determina infectii secundare repetate in cursul  perioadei de vegetatie. Ciuperca B.Cinerea se raspandeste in timpul vegetatiei prin conidii
iar de la un an la altul prin miceliu din resturile de plante atacate ramase in sol sau prin miceliul si conidiile din pericarpul achenelor (in care rezista 1-3 ani) ca prin scleroti.
        Pentru stabilirea prognozei aparitiei ambelor boli, au importanta conditiile de mediu care favorizeaza patogenii si anume: umiditatea abundenta si temperaturi de 200-250C.
        Ca masuri preventive se recomanda: evitarea terenurilor joase, aplicarea rationala a ingrasamintelor organice care se dau in general la planta premergatoare, semanatul la epoca optima, rotatia culturilor evitind ca planta sa revina pe acelasi teren decit dupa 5-6 ani.
        Pentru prevenirea atacului ambelor putregaiuri in faza de rasarire-plantula se trateaza samanta cu: Sumilex 50 WP si PU in doza de 1 kg/t samanta, Bavistin, Benlate, Metoben 70 PU, Tiradin 500 SC 3l/t de samanta.
        In cazul cand predomina atacul de putregai alb si cenusiu la capitule se
aplica doua tratamente: primul tratament de la diferentierea neta a capitulului
pana la aparitia florilor ligulate iar al doilea tratament la 10-15 zile dupa sfarsitul infloritului. Pentru combatere se folosesc urmatoarele fungicide:
Punch 40 EC doza 0,4 l/ha; Alto Combi 420-0,5l/ha, Mirage, Bavistin, Ronilan, Sumilex 50 WP, Goldazim 500 SC-1,5 kg (l) ha,Calidan SC-2L/ha, pentru fiecare tratament.
      
MANA FLORII-SOARELUI (Plasmopora helianthi)

        Este raspandita in toata tara fiind considerata pana nu demult ceea mai pagubitoare boala a florii-soarelui mai ales in anii cu precipitatii abundente.
In prezent aceasta boala s-a redus mult datorita cultivarii hibrizilor rezistenti,
respectarii rotatiei de 6 ani, precum si generalizarii tratamentului chimic alse-
mintei. Ciuperca ataca plantele in toate fazele de vegetatie fiind cu atat mai periculoasa cu cat atacul se semnaleaza mai timpuriu. Boala se manifesta  pe frunze, iar atacurile stanjenesc dezvoltarea intregii plantelor. Limbul foliar este de culoare verde deschis, incepand din partea bazala si continund de-a lungul nervurilor. Pe fata superioara a frunzei apar pete decolorate, in dreptul carora pe fata inferioara se dezvolta o pasla compacta, alb-cenusie, unde  se formeaza conidioforii si conidiile. Frunzele infectate, atarna, se ofilesc, uneori se zbarcesc si se usuca. Plantele bolnave pier de  timpuriu, iar la cele avansate in vegetatie efectul parazitar este mai redus.
 Capitulele atacate prezinta ca simptome orientarea spre cer si fenomenul de
sterilitate.
       Transmiterea bolii de la un an la altul poate fi asigurata de oosporii aflati in resturile de planta din sol. Oosporii dau nastere la macroconidii din acestia
rezulta zoosporii biflagelati, care infecteaza frunzele si samulastra.
        La semnalarea atacului se va avertiza distrugerea plantelor bolnave, prin smulgere si ardere.
        O atentie deosebita se da amplasarii loturilor de hibridare la cel putin 2 km fata de alte  lanuri de floarea soarelui.
        Masura ceea mai eficienta este cultivarea de hibrizi rezistenti, aplicarea unui asolament in care floarea-soarelui sa revina pe acelasi teren dupa 6 ani, folosirea de samanta neinfectata, distrugerea samulastrei, evitarea semanatului tarziu, care favorizeaza  producerea infectiilor constitue alte masuri de prevenire.
        Tratamentele chimice
 Se recomanda tratamentul semintei cu Apron 35 SD, Galben 35 SD la doza de 4 kg/tona de samanta iar produsele Ostenal MT 75 PUS, Ostenal C 75 PUS, Galben Super SD la doza de 4 kg /tona de samanta, asigura pe langa combaterea manei si combaterea putregaiului alb si cenusiu.

PATAREA BRUNA SI FRANGEREA TULPINILOR (Phomopsis helianthi)
  
    Boala a aparut in 1981 in conditiile de precipitatii abundente si temperaturii ridicate extinzandu-se in toate zonele cultivatoare de floarea-soarelui.
    Miceliu ciupercii se instaleaza printre tesuturile plantei gazda atacand tulpinile, frunzele, petiolul si mai rar capitulele. Atacul se manifesta prin aparitia unor pete brune –castanii cu marginile difuze, amplasate de obicei in jurul punctului de  insertie al petiolului pe tulpina, care se extinde antrenand si tesuturile din profunzime. Ca urmare, circulatia sevei este stanjenita sau complet intrerupta. Ulterior, sunt afectate si putrezesc maduva tulpinii si tesuturile mecanice de sustinere, plantele frangandu-se sub propria greutate de  unde si denumirea bolii. La capitule apar pete brune care pot ajunge la seminte. In cazul unui atac foarte puternic intreaga planta se poate brunifica si usca. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta, formand in primavara peritecii cu asce si ascospori iar simptomele sunt vizibile abia la formarea butonului floral sau la inceputul infloritului.
    Boala se transmite de la un an la altul prin fructificatiile ciupercii ce se formeaza pe resturile vegetale, in special pe cele neingropate sau ingropate superficial. Este frecventa aceasta boala in terenurile joase, grele, cu exces de apa si cu exces de erbicide trazinice care favorizeaza dezvoltarea patogenului, rotatia de 6-7 ani in zone puternic contaminate,maruntirea mecanica a resturilor vegetale si incorporarea lor prin araturi adanci sau distrugerea prin ardere. Se recomanda cultivarea hibrizilor toleranti.
   Utilizand criteriul fenologic se avertizeaza aplicarea a doua tratamente in
urmatoarele faze: 6-8 perechi de frunze si la diferentierea neta a capitulului
pana la aparitia florilor ligulate. Se foloseste unul din fugicide: Punch 40 CE-0,4 l/ha, Alto Combi 420-0,5l/ha, Corbel EC 0,8 L/ha, Bavistin FL si  DF, Baycor 300 EC, Calidan-2l/ha sau amestecul dintre Fundazol 50-1 kg/ha +Captan -3 kg/ha sau TMTD-2KG/ha.
     Pentru combaterea unui spectru de boli care pe langa Phomopsis helianthi
si alti agenti agenti patogeni este necesara avertizarea a trei tratamente aplicate in perioada de vegetatie:
    - tratamentul 1, aplicat in faza de 6-8 perechi de frunze, pana la aparitia butonului floral, cand se foloseste unul din fungicidele recomandate pentru Phomopsis helianthi.
    - tratamentul 2, aplicat de la diferentierea neta a capitulului pana la aparitia florilor ligulate utilizandu-se un fungicid sistemic si un fungicid de contact: Rovral TS+TMTD-2+2,5 kg/ha, Fundazol+TMTD-1+2 KG/ha.
    - tratamentul 3, aplicat la 10-15 zile dupa sfarsitul infloritului este eficace  la putregaiul alb si cenusiu insa tardiv pentru Phomopsis Helianthi. Se utilizeaza fugicide recomandate pentru putregaiul alb si cenusiu.

  FOMOZA SAU INNEGRIREA TULPINILOR (Phoma macdonaldi)
   Este semnalata pentru pentru prima data la noi in tara in anul 1972 extizandu-se treptat. Este raspandita in tara noastra mai ales pe hibrizii si soiurile sensibile. Boala se manifesta spre sfarsitul perioadei de vegetatie indeosebi pe tulpina unde se observa leziuni. La Phoma macdonaldi petele sunt de culoare neagra intensa, delimitate de restul zonelor  verzi si pot capata luciu metalic. In cazul unor atacuri puternice are loc inegrirea totala a tulpinii iar necroza se limiteaza la epiderma si tesuturile subepidermale.Ca simptome pot apare de asemenea leziuni, crapaturi ceea ca conduce la frangerea tulpinei, iar petele apar atat pe frunzele bazale, pe petiol si pe capitule.
   Miceliul ciupercii formeaza picnidii si picnospori. Transmiterea bolii este asigurata de resturile vegetale iar in sol picnosporii pot infecta samanta in timpul vegetatiei se combat boala ca in cazul speciei Phomopsis spp.

  PUTREZIREA RADACINII SI TULPINII (Sclerotium bataticola)
  Boala este produsa de ciuperca S. bataticola forma sclerotiala a parazitului Macrophmina phaseoli atacul manifestandu-se pe radacina colet si tulpina, ceea ce determina o insuficienta umplere a semintelor. Miceliul foarte bogat ramificat formeaza organe de inmultire picnidii si picnospori iar forma de rezistenta a ciupercii o constitue microsclerotii. Combaterea se face ca la putregaiul alb respectandu-se carantina fitosanitara, rotatia rationala, irigarea rationala, cultivarea de hibrizi rezistenti, folosire samanta sanatoasa fara agent patogen.

    RUGINA (Puccinia  helianthi)
   Este una din cele mai raspandite boli, fiind prezenta in fiecare an in culturile de floarea-soarelui. Atacul se produce in toate fazele de vegetatie. Boala se manifesta pe cotiledoane, frunze si pe partile verzi ale capitulului.
    Raspandirea ciupercii de la plantule si samulastra pe plante avansate in vegeta-
tie se realizeaza pe prin ecidiospori, iar de pe o planta la alta prin uredospori.
    In timpul iernii, patogenul rezista prin teleutospori.
    Manifestarea bolii este mai puternica in primaverile cu precipitatii bogate si
in culturile irigate in exces.
   Prevenirea aparitiei patogenului se poate face prin: distrugerea samulastrei, folosirea de samanta sanatoasa, rotatia culturilor, ingroparea resturi vegetale prin aratura adanca de toamna.

  LUPOAIA SAU VERIGELUL (Orobanche spp.)
    Este prezenta in Moldova si sudul tarii, parazitul reprezinta o planta anuala sau perene care paraziteaza plantele de floarea-soarelui in tot cursul perioadei de vegetatie fixandu-se pe radacini. In cazul unei parazitari puternice intreaga planta se usuca. Cand pe radacini paraziteaza peste 60-70 fire de lupoaie recolta este compromisa.
    Lupoaia este o planta cu flori care are tulpina de 15 cm inaltime de culoare galben-rosiaticacare sta fixata pe radacinile plantei gazda de unde extrage hrana.
    Raspandirea se face prin seminte care la recoltare se amesteca cu semintele de floarea soarelui.
MASURI DE PREVENIRE: folosirea de samanta necontaminata, asolament la 6-7 ani, aratura adanca de toamna si executare lucrari cu cultivatorul inainte de semanat, cultivarea de hibrizi rezistenti, distrugerea plantelor de lupoaie inainte ca acestea sa fructifice, recoltarea cu atentie a capitulelor astfel ca semintele de floarea soarelui sa nu se amestece cu cele de lupoaie.

ALTERNORIOZA SAU PATAREA BRUNA A FRUNZELOR, TULPINILOR SAU CAPITULELOR DE FLOAREA SOARELUI (Alternaria spp)
Este raspandita in toata tara iar boala apare pe organele aeriene ale plantei in faza de formare buton florale prin prezenta pete brune cenusii care se prelungesc pe capitule ducand la putrezirea acestora.Vremea umeda favorizeaza raspandirea bolii iar pentru prevenire se recomanda aceleasi masuri ca la Ph.helianthi.

PATAREA (SEPTORIOZA) FRUNZELOR (Septoria helianthi)
Produce pagube numai in anii ploiosi iar raspandirea se face prinpicnospori iar de la an la an ciuperca rezista prin picnidii de pe frunzele bolnave care cad pe sol.
  Se recomanda urmatoarele: rotatia culturilor (planta revenind numai dupa 3 ani),
araturi adanci, distrugerea samulastrei, folosirea de samanta curata fara impuritati,
mai ales fara fragmente de frunze atacate.