CODUL BUNELOR PRACTICI IN FERMA - COMPACTAREA SOLULUI (partea a III-a)

      Redarea insusirilor normale ale solului compactat presupune dislocarea straturilor compactate si crearea de spatii largi intre agregatele de sol, care sa permita circulatia apei, schimbul de gaze si dezvoltarea sistemului radicular al plantelor.
  -  Atunci cand se stabileste structura de culturi, trebuie luata in considerare abilitatea sau pretabilitatea terenului la diferite sisteme de lucrare, pentru aplicarea tuturor operatiilor de camp necesare in functie de specificul local.
      Pana recent, se considera ca din punct de vedere fizic, eroziunea este cel mai grav proces al degradarii solului. Azi se recunoaste practic, nu numai de catre comunitatea stiintifica, dar si de catre fermieri, mecanizatori, agrotehnicieni, ca aceasta s-a datorat faptului ca eroziunea este un process vizibil, petrecandu-se imediat sub ochii nostri, in timp ce compactarea nu este un proces vizibil, avand loc undeva in adancimea profilului de sol si de aceea, in timp poate deveni mult mai grav.
  -  Intotdeauna sistemele tehnologice agricole trebuie sa acorde atentie sporita  solurilor argiloase si prafoase.
       Lucrarile realizate in camp pentru culturile de toamna, in comparative cu cele de primavara, au intotdeauna efecte mai reduse in provocarea compactarii.
  -  Lucrarile specifice culturilor de radacinoase si legume, atat pentru semanat, intretinere, recoltat trebuie sa li se acorde atentie deosebita.
Trebuie acordata atentie operatiilor din perioada de recoltare, care pot provoca degradarea solului, in special pentru radacinoase si legume. De regula, se recomanda sa se ceara consultanta de la institutiile abilitate pentru a cunoaste perioadele optime de lucrabilitate si traficabilitate a solului.
  -  Compactarea solului in stratul superior, dar mai ales in straturile adanci, poate afecta sever solurile si poate fi doar partial inlaturata, iar costurile sunt semnificative
Compactarea este un factor restrictiv deosebit de important al cresterii si dezvoltarii sistemului radicular, reducand infiltratia apei in sol si crescand riscul excesului de umiditate la suprafata, dar si pe profilul de sol. Pot creste procesele de scurgere, care maresc riscul inundatiilor, cresc astfel si procesele erozionale si transferul potentialilor poluanti(inclusiv nutrienti si pesticide) in apele de suprafata potabile.
  -  Patrunderea aerului in sol este restrictionata, astfel ca activitatea biologica si cresterea radacinilor sunt direct si indirect afectate.
       Aceasta reduce fertilitatea solului, dar in special accesibilitatea nutrientilor catre plante. De aceea, este extrem de important de a reduce orice forme ale compactarii solului, mai ales acolo unde procesele naturale de refacere nu au intensitate ridicata sau solurile respective au o capacitate de rezilienta redusa.
  -  Solurile care au conditii bune de drenaj si care nu sunt permanent cultivate au stare structurala favorabila care permite dezvoltarea normala a sistemului radicular, ca si infiltratia si drenajul apei.
  -   Folosirea masinilor agricole sau a oricaror masini pe terenuri prea umede conduce la compactarea severa a solului si la reducerea semnificativa a sistemului radicular. De asemenea, pasunatul mai ales pe terenurile umede, poate conduce la degradarea structurii solului, determinand probleme similare.
  -   Intotdeauna cand sunt utilizate masinile agricole, pentru orice fel de lucrare, este absolut necesar sa se cunoasca starea de umiditate(continutul de apa din sol).
       Mai mult  decat atat, sistemul de masini agricole, ca si momentul de “intrare” in teren, trebuie sa fie in acord cu specificul solului. Echipamentele de mare putere ca si lucrarile numeroase efectuate la suprafata pentru pregatirea patului germinativ “fin” provoaca formarea unui strat superficial, fin si compact (cunoscut sub numele de crusta) mai ales pe solurile prafoase, pe cele degradate la suprafata, cu un continut redus de materie organica, in special dupa ploi intense ce au loc imediat dupa lucrarile mecanice.Acesta reduce, chiar stopeaza germinatia semintelor si rasarirea plantelor si stimuleaza procesele de scurgere si eroziune.
  -  Masinile agricole de mare capacitate nu constituie neaparat un risc mai ridicat pentru solurile”nelucrate”, daca actioneaza in conditii optime de umiditate.
      De asemenea, presiunea redusa din pneuri, rotile duble ori vehiculele tractate pot fi extreme de utile in prevenirea proceselor degradarii fizice a solului.
  -  Sarcina pe osie este un alt factor deosebit de important si de aceea este nevoie de consultanta de specialitate pentru  a fi in acord cu specificul solului, in mod deosebit pentru solurile lutoase, prafoase si argiloase.
Totusi, atunci cand conditiile sunt improprii, masinile agricole de mare putere pot provoca compactare de adancime,(sub 25-30 cm chiar pana la 40-60 cm) fiind foarte dificil de ameliorat si deasemenea, foarte costisitor.
  -  In zone cu soluri lutoase sau prafoase in stratul arat si argiloase in adancime, talpa plugului si plasticitatea sunt adesea prezente, mai ales in conditii de umiditate.
Atunci cand aceste probleme sunt identificate corect, de obicei pot fi corectate, pentru o perioada de timp, prin lucrari de subsolaj.
  -  Atentie deosebita trebuie acordata compactarii secundare, provocata de efectuarea lucrarilor solului, an de an, la aceeasi adancime, sau de catre trecerile repetate efectuate pe aceleasi urme, ori de cele efectuate in timpul operatiilor de recoltare.
       In tara noastra insa, atentie sporita trebuie acordata compactarii primare, care afecteaza, in special, solurile argiloiluviale in adancime si care sunt extrem de dificil de drenat. In aceste conditii sunt necesare lucrari de drenaj si apoi de afanare adanca.
  -  In oricare ferma, inainte de a fi cultivate, trebuie evaluate solurile predispuse la compactare pentru a se stabili masurile corective necesare.
De asemenea, daca se constata ca starea structurala a solurilor intens cultivate este sever degradata si aceasta este corelata cu un continut redus de materie organica, este necesara o perioda de cativa ani, sa se cultive plante perene graminee si leguminoase, in diferite amestecuri, aceasta solutie conducand  la regenerarea formatiunilor structurale si imbunatatirea ansamblului de caracteristici fizice, chimice si biologice.
  -  Uneori este posibil ca degradarea solului sa aiba loc chiar in cursul procesului de ameliorare prin lucrari mecanice.
        Aceasta se produce daca in timpul efectuarii diferitelor lucrari de afanare adanca nu s-a luat in considerare starea de lucrabilitate, care este determinata de continutul momentan de apa si capacitatea de retinere si cedare pentru apa, subsolul devenind si mai puternic afectat de compactare. Un astfel de strat puternic compactat, de obicei situat si la o adancime de peste 40-50 cm, practic este foarte greu de ameliorat daca nu chiar imposibil. Oricand se doreste ameliorarea solului afectat de compactare prin aplicarea lucrarilor de afanare adanca trebuie sa se tina cont de conditia initiala a solului si numai dupa aceea se va trece la realizarea ei.
  -  Afanarea adanca poate face solul si mai vulnerabil la compactare in raport cu lucrarile care se vor efectua in viitor, existand in acest sens un cerc vicios din care practic nu se poate iesi.

LUCRARILE DE ARAT, GRAPAT SI SEMANAT

       Marea majoritate a agricultorilor considera ca aratura cu intoarcerea brazdei este principala lucrare a solului. Aceasta operatie tehnologica este aplicata practice in sistemele tehnologice conventionale. In acelasi timp, dupa aceasta lucrare principala a solului, sunt aplicate si combinate multe alte lucrari secundare, in scopul obtinerii unui pat germinativ cat mai uniform, fin si afanat pentru realizarea conditiilor optime de germinatie, rasarire si dezvoltare a diferitelor culture. Adesea, astfel de practici agricole sunt inlocuite partial sau in  totalitate prin introducerea erbicidarii totale pentru controlul eficient al buruienilor, fiind de regula, specifice sistemelor tehnologice conservative.
       Este bine cunoscut ca, pe solurile nisipoase si prafoase, in timpul ploilor exista riscul ca patul germinativ fin sa inregistreze procese negative de compactare, crustificare, favorizand pe terenurile situate in panta scurgerile de suprafata, ca urmare a reducerii capacitatii solului de a absorbi apa din precipitatii. De asemenea, traficul repetat pe solul umed determina compactarea in adancime care este dificil si costisitor de remediat

         Pentru ca astfel de masuri sa fie evitate, fermierul trebuie sa implementeze masurile:
  ►lucrarile trebuie effectuate doar la starea optima de umiditate, in special pe solurile cu textura argiloasa, cu un continut ridicat de argila. De aceea, inainte de intrarea in teren, trebuie efectuata verificarea continutului de apa din sol, care poate fi apreciat direct in camp prin modelarea manuala a solului, dar cel mai précis prin determinari gravimetrice ale continutului de apa;
  ►patul germinativ trebuie sa fie mai grosier pe solurile nisipoase si prafoase unde exista riscul crustificarii; paturile germinative umede nu se vor tasa prin tavalugire, dupa semanat, pe terenurile care prezinta risc de crustificare;
  ►continutul de materie organica din sol trebuie sporit, pentru a imbunatati caracteristicile tehnologice si a facilita modul de lucrare. Cresterea continutului de materie organica din sol este un proces lent, care se desfasoara pe termen relativ lung, dar care poate fi realizat in timp prin utilizarea constanta a ingrasamintelor organice naturale si printr-o rotatie corespunzatoare a culturilor in care sa fie incluse si plante care sa fie utilizate ca ingrasamint  verde.
  ►unde se constata aparitia compactarii secundare, este recomandata aratura de toamna, pentru a favoriza drenajul intern al solului; mai ales dupa culturi tarzii(porumb, radacinoase) se va verifica starea de compactare a solului si adancimea de aparitie. Acolo unde este necesar trebuie sa se efectueze subsolajul sau scarificarea la adancimea si latimea corecta, in timpul perioadelor corespunzatoare conditiilor de umiditate ceva mai redusa a solului;
  ►sa se efectueze semanatul de toamna cat mai devreme  pentru  asigurarea unei bune acoperiri a terenului inaintea inceperii iernii. Daca este necesar trebuie avut in vedere si aplicat un plan suplimentar de rezerva care prevede combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor, care pot aparea in perioada de toamna.

Articol realizat de AgroAzi in colaborare cu: INCDPAPM (ICPA BUCURESTI – Codul de bune practici in ferma)