Dupa aderarea Romaniei
la Uniunea Europeana urmeaza un drum mult mai dificil care va fi resimtit de toti romanii si care vizeaza integrarea economica. Agricultura romaneasca, la randul sau, se va alinia politicii agricole commune un model, un mecanism foarte bine reglementat. Finalizarea tardiva [2004] a negocierilor privind capitolul Agricultura ca urmare a dinamicii schimbarilor P.A.C au schimbat unele date din Documentul initial de pozitie al Romaniei, dar a permis si o libertate de abordare si deciziecum ar fi : selectarea schemei de plati directe, platile complementare, modalitatile de plata, transferurile intre alocatiile bugetare,definirea criteriilor de eligibilitate pentru acordare sprijinului direct, amanunte semnalate de Rusu si Giurica, in revista Cereale si Plante Tehnice Nr. 10/2006
Asadar, politica agricola actuala [ in conformitate cu P.A.C.] se bazeaza pe doi piloni principali :
Pilonul I.
Politica de piata - care urmareste acordarea tuturor formelor de sprijin pentru sustinere veniturilor agricultorilor si se bazeaza pe sustinere financiara din partea Fondu-lui European de Garantare Agricola si Bugetului National.
Prin acest pilon sunt finantate organizatiile commune de piata, subventiile la export interventiile pe piata pentru anumite produse [preturi minime garantate pentru grau, porumb, lapte-unt, carne de vita etc.] platile directe europene [ prin F.E.G.A] si platile directe complementare [prin bugetul national].
Pilonul I I.
Politica de dezvoltare regiinala urmareste concomitant competivitatea si bunurile publice cu accent pe functiile de mediu si de dezvoltare rurala. Sprijinul acordat fermierilor romani din bugetul comunitar este de 25% din valoarea platilor directe acordate in U.E.in primul an, urmind sa creasca in urmatorii 3 ani cu 5% pe an, apoi cu 10% pe an pina la atingerea procentului de 100% din sprijinul U.E-15 Guvernul Romaniei, prin bugetul Ministerului Agriculturii poate suplimenta valoarea sprijinului (cu aprobarea Comisiei) cu conditiile respectarii unei scheme de plati nationale (top-up - uri) iar valoarea acestora sa nu depaseasca 55% din nivelul platilor directe din U.E. Schema de sprijin conform cu PAC cuprinde culture arabile : cereale, culturi proteice, seminte oleaginoase si plante pentru fibre, cartofi leguminoase pentru boabe (linte, naut, mazariche) orez dar si produse zootehnice cum ar fi : carne de vitel si vita, ovine, caprine, lapte, produse lactate etc.
Platile nationale directe complementare pot imbraca mai multe optiuni :
a/ pentru un grup de sectoare – de exemplu, sector vegetal si sector zootehnic
b/ pentru un sector anume sau un subsector –de exemplu, pentru 1-2 produse din culturile arabile iar restul se imparte uniform pentru celelalte culture arabile.
c/ o schema pentru terenurile “ set-aside”.
Platile complementare nu pot fi acordate pentru sectoarerle neacoperite de schemele de sprijin din Uniunea Europeana -15 (cartofi de consum, sfecla de zahar, fructele, legumele sau alte culturi.
Pilonul III
Strategia aleasa in ceea ce priveste finantarea a acoperit teritoriul national deoarece punctele tari si punctele slabe ale agriculturii si spatiului rural romanesc sunt oarecum aceelasi in mai toate regiunile.
Astfel a fost elaborat un Plan National Strategic pentru Dezvoltare Rurala care defineste in perioada 2007-2013 urmatoarele obiective:
· Cresterea competitivitatii sectoarelor agroalimentare si forestiere;
· Imbunatatirea mediului si spatiului rural;
· Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale;
· Demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala (LEADER).
Aceste obiective constitue dealtfel si esenta masurilor cuprinse in cele 4 axe ale Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR) finantat in perioada 2007-20013 cu peste 4,8miliarde de euro dupa cum urmeaza :
Axa 1 - Cresterea competivitatii sectoarelor agro-alimentar si forestier .
Aceasta axa beneficiaza de o alocare de aproximativ 45% din totalul sumelor repartizate PNDR.
Prin aceste masuri se urmareste imbunatatirea competentei fermierilor si persoanelor care isi desfasoara activitatea in sectoarele agroalimentar si forestier care sa permita un management mai bun al exploatatiilor agricole si forestiere.
Axa 2 - Imbunatatirea mediului si peisajului (spatiului) rural prin utilizarea durabila a terenurilor agricole si forestiere. Alocatia financiara este de 27,5% din PNDR. Prin masurile acestei axe se urmareste utilizarea continua a terenurilor agricole, prin aplicarea unor tehnologii durabile compatibile cu protectia si imbunatatirea biodiversitatii, solului, apei si aerului.Se are in vedere extinderea suprafetelor forestiere pe terenurile agricole si nonagricole si sprijinirea fermierilor prin compensatii pentru implementarea retelei Natura 2000, protectia pasarilor si habitatelor, sprijin pentru zonele montane defavoprizate, plati de agromediu.
Axa3 - Cresterea calitatii vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale, cu o alocare financiara de 31% din PNDR. Aceasta axa vizeaza diversificarea activitatilor economice nonagricole si incurajarea micilor intreprinzatori, modernizarea infrastructurii rurale diversificarea facilitatilor si atractiilor turistice.
Axa 4 - LEADER este o axa metodologica finantata pentru functionalitate cu 2,5% din PNDR si urmareste imbunatatirea guvernarii locale a teritoriilor. Utilizarea metodologiei LEDER prezinta cateva avantaje certe : raspunde nevoilor locale specifice, valorifica, resursele locale, mobilizeaza actorii locali reprezentanti ai populatiei rurale, ofera zonelor posibilitati de cooperare, dezvolta managementul ethnic la nivel local.
Prin urmare obiectivele strategice si obiectivele specifice mentionate in Planul National Strategic vor fi implmentate prin masuri concrete, iar prioritatile specifice pentru fiecare Axa sunt justificate prin balanta indicative dintre prioritati.
Vom reveni cu noi informatii despre masurile derulate pe cei doi piloni a Politicii Agricole Comune.
Stirile de azi
Curs Valutar
