Organismele modificate genetic – intre dezbatere si decizie

    In ultima perioada de timp utilizarea sau perspectiva de a utiliza unele soiuri sau hibrizi cu modificari genetice au creeat mari probleme atat fermierilor, autoritatilor cat si unor organizatii profesionale. Dincolo de faptul ca nimeni nu a adus o dovada palpabila cu privire la nocivitatea unor asemenea organisme ramane argumentul respectarii legislatiei europene dincolo de care deciziile se simplifica. Indiferent cum stau lucrurile, cu argumente stiintifice sau comerciale in spatele lor, fermierii romani sunt in acelasi timp si europeni si de aceea trebuie sa cunoasca reglementarile in domeniu. Astfel, in conformitate cu prevederile Legii nr.265/2006 pentru aprobarea O.U.G 195 privind protectia mediului ,,De la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana cultivarea sau testarea plantelor superioare modificate genetic se va supune acquisului comunitar ". In acest context general razboiul biotehnologiilor Europa – SUA, in spatiul European continua. Pe piata europeana sunt prezente trei mari companii americane de biotehnologie Pioneer, Syngenta si Monsanto care alaturi de sase state europene, avansate tehnologic, disputa acest razboi.
    De curand Uniunea Europeana si deci implicit si Romania a aprobat in cultura porumbul modificat genetic MON 810, rezistent la sfredelitorul porumbului. Revista ABC AGRICOL nr. 3/martie 2007, informeaza cititorii despre un alt hibrid rezistent la acelasi daunator denumit MON 863, de asemenea obtinut prin modificari genetice. El a primit aprobarea de a fi cultivat in USA , Japonia, China, Australia, Coreea, Taiwan dar si in Europa. Ministerul Agriculturii a luat masuri ca fiecare directie agricola judeteana sa se organizeze pentru a dispune autorizarea cultivatorilor de porumb modificat genetic, in conformitate cu prevederile Ordinului 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic. In cazul porumbului, distanta minima de izolare fata de alte culturi din aceeasi specie (porumb conventional sau porumb cultivat in sistem de agricultura ecologica ), conform Ordinului nr.237/2006, este aceeasi cu distanta fata de surse de polen straine, practicata in producerea de samanta de porumb, respectiv 200 metri. Comisia Europeana a primit noi notificari de la companiile transnationale, avansate in cercetarile de biotehnologie, pentru testarea de soiuri si hibrizi noi din diferite specii cum ar fi prunul, porumbul si soia. Expertii acestor companii au convins in parte potentialii clienti europeni ei ajungand recent si in Romania, prilej cu care au sustinut ca nu exista motive de ingrijorare privind siguranta acestor alimente. Din pacate cercetarile fundamentale derulate in Romania pe acest segment nu sunt in masura sa evidentieze concluzii pertinente. Cel putin la aceasta data. Dar in Europa cercetatorii francezi au reevaluat testele stiintifice ale companiei Monsanto evidentiind surse de eroare in statisticile prezentate cum ar fi (ABC Agricol nr.3./mart. 2007): erori metodologice, tehnici statistice necorespunzatoare, erori conceptuale de analiza statistica si nu in ultimul rand identificarea unor semne de toxicitate in ficatul si rinichii cobailor hraniti cu porumb modificat genetic, produs de compania Monsanto. Concluzia a fost ca inainte de a mai aproba cultivarea MON 863, efectele toxinei Bt pe care acest hibrid de porumb o produce pentru a se apara de daunatori trebuie studiate nu numai pe cobai dar si pe celule umane.
    Prin urmare, avand in vedere multitudinea punctelor de vedere pe aceasta tema, razboiul ar trebui continuat pe taramul stiintei (pana la o concluzie definitiva) iar fermierii romani sa-si indrepte atentia spre formele conventionale de cultura.

Data adaugarii: 16.04.2007 Sursa AgroAzi