Industria europeana de morarit considera ca regulile implementate printr-o politica comuna sunt necesare pentru a asigura accesul competitiv la grau moale si secara – in cantitatea si calitatea cerute.
Viitoarea CAP se va concentra pe tintele sale initiale si fundamentale care credem ca asigura disponibilitatea ofertelor si stabilitatea pietelor, in timp ce asigura existenta agriculturii locale pentru a hrani consumatorii europeni la preturi rezonabile.
1. Instrumentele de management al crizei – Constrangerile bugetare si previziunile privind preturile ridicate pe termen scurt-mediu ar putea fi considerate ca o oportunitate pentru o rapida si nedureroasa eliminare a sistemului de interventie in majoritatea sectoarelor. Cu toate acestea, consecintele demontarii instrumentelor pietii trebuie sa fie evaluate pe scenarii pesimiste privind impactul schimbarii climei, fluctuatiile in preturile energiei, ratele de schimb si posibilitatea comercializarii conduse competent de exportatori precum China, Rusia si Ukraina in contextul unei cereri crescute. Aceasta sugereaza necesitatea cel putin a pastrarii instrumentelor de management al crizei de catre Comisie, precum : retelele de siguranta sau salvgardare care ar putea fi declansate, fara sa fie necesara restabilirea partilor complexe de legislatie.
Comisia intentioneaza sa incurajeze dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor pentru producatori pentru a face fata timpurilor dificile.
Totusi, Comisia considera si ca, contractele pe termen mediu si lung intre producatori si industrie nu sunt totdeauna practic posibile, dat fiind incertitudinea constrangerilor in agricultura.
2. Variabilitatea pretului, speculatia si viitoarele piete.
Industria europeana de morarit se confrunta din ce in ce mai mult cu preturi mai variabile si mai putin previzibile. Viitoarele piete pot servi ca un instrument impotriva preturilor care se schimba neasteptat. Este esential ca pietele revizuite in Directiva Instrumentelor Financiare (MiFID) sa ia in considerare specificul marfurilor agricole si operatorii din industria alimentara. Asteptam sprijin de la serviciile DG Agriculture pe acest dosar.
3. Competitivitatea industriei cerealelor din UE.
Ramane o problema deschisa daca Regulamentele unilaterale si stringente privind pesticidele & nitratii, eco-conditionalitatile si alte probleme de productie costisitoare sunt compatibile cu limitele deschise in absenta armonizarii internationale.
UE trebuie sa caute recunoasterea internationala a tuturor standardelor sale la nivel WTO si, in orice caz, trebuie sa fie mai proactiva in promovarea produselor procesate din cereale in UE obtinute conform cu standardele UE pe pietele interne. In masura in care cunoastem, produsele din cereale nu au fost niciodata listate ca produse eligibile pentru cofinantarea campaniilor de informare si promovare pe piata interna.
4. Rezervele intra-UE si imbunatatirea productivitatii agricole prin promovarea progresului tehnic.
Pentru a satisface cerinta in crestere, este crucial ca atat Comisia cat si guvernele sa stimuleze imbunatatirea productivitatii.
Optimizarea resurselor agricole si eficienta folosirii lor sunt esentiale pentru cresterea productiei.
Noile procese si metode de productie care utilizeaza biotehnologia, precum Organismele Modificate Genetic (OMG), au declansat cu toate acestea preocupari semnificative in Europa. Este important ca UE sa explice clar viziunea sa pe aceasta problema.
Practic vorbind, nici un grau modificat genetic nu este cultivat astazi nicaieri in lume. Totusi, industria europeana de morarit este printre grupurile ce fac parte din industria alimentara care solicita celor care fac politica europeana sa gaseasca solutii viabile pentru problema actuala a prezentei accidentale a unui nivel scazut de cazuri MG autorizate in afara UE, atat in alimente cat si in furaje. Nu in cele din urma, cateva studii de analiza a impactului de la institutii si autoritati oficiale (din UK, Italia) asupra legislatiei recent adoptate pe Produse de Protectia Plantelor au subliniat dificultatile prevestite in conducerea riscurilor privind rezistenta pesticidelor si a bolilor in cazul cand ar ramane cateva substante active. Noul cadru legislativ se spune ca a pricinuit pierderi de pana la 25% in productiile de cereale in tarile UE. Lantul cerealier are nevoie de o gama de produse pentru protectia plantelor pentru a proteja culturile. Daca acestea nu sunt disponibile, productiile vor scadea, preturile vor creste si ar fi imposibil de a dezvolta unele culturi in unele tari europene, in particular intr-un context de schimbare a climei care se asteapta sa creasca prezenta daunatorilor in cereale. Pana acum, Comisia nu a reusit sa faca o evaluare a impactului propunerii.
5. Oferte extra – UE. Importurile/exporturile sunt si instrumente de piata pentru a asigura disponibilitatea ofertelor si o piata europeana stabila pentru morarii europeni. Un sistem revizuit nu trebuie sa aiba un acces restrictiv, in special, la graul de calitate superioara din afara UE. Mai mult, oportunitatea trebuie sa fie folosita pentru a permite o simplificare a procedurilor administrative pe importuri si eliminarea garantiilor. Aceasta va oferi avantaje atat pentru administratiile locale cat si pentru companii.
6. Agri – energia. Biocombustibilii si biogazul genereaza o noua competitie pentru terenuri intre furnizorii de energie si de produse alimentare. Pana acum, consecintele au fost limitate pentru UE, deoarece dolarul slab a compensat unele din efectele preturilor mai mari, dar o schimbare a acestei tendinte poate adauga un viitor sprijin pentru inviorarea agriculturii europene si a preturilor pentru alimente. In orice caz, atat subventiile publice cat si permiterea derogarii de la principiul pretului de interventie pentru vanzarea cerealelor de interventie (pentru panificatie) pentru aplicatii non-alimentare vor contribui definitiv la alterarea pietei interne si nu este de dorit in viitor. Agri-energia de generatia a doua ar putea schimba situatia. Totusi, suntem de parere ca bugetele publice ar fi mai bine folosite daca ar fi alocate pentru cercetare, mai degraba decat pentru promovarea primei generatii.
7. Exporturile de faina. Credem cu tarie ca viitoarea CAP trebuie sa promoveze competivitatea exporturilor de faina din afara UE printr-un cadru politic favorabil. Intr-adevar, in contextul cererii alimentare globale si al provocarilor privind ofertele, UE trebuie sa faciliteze exporturile de faina catre destinatii din afara UE, precum Africa, unde apare un deficit de produse alimentare.
In acest context, sprijinim angajamentul UE de a incheia Runda Doha, precum si acordurile bilaterale, cu un accent special pe destinatii relevante pentru exporturile de faina ale UE. Atragem atentia si asupra necesitatii de a vedea ca acordurile deja in vigoare sa fie corect aplicate de catre partenerii comerciali ai UE.
UE trebuie sa fie mai activ la nivel international pentru a elimina practicile neloiale, in timp ce se solicita respectarea acordurilor bilaterale si multilaterale.