PROIECT MODEL FERMA MIXTA – 50 HA CULTURI DE CAMP SI CRESTEREA VACILOR DE LAPTE - PARTEA A VI-A

ECHIPAMENTE, INSTALATII, UTILAJE SI MASINI PENTRU DOTAREA FERMELOR DE VACI

Avand in vedere ca ferma familiala este cea mai viabila si eficienta pentru toate speciile de animale, toate activitatile fiind efectuate de fermier si de familia acestuia cu exceptia perioadelor de varf cand va apela la forta de munca suplimentara, este necesara dotarea cu masini si echipamente care sa asigure efectuarea tuturor lucrarilor din ferma incepand cu producerea furajelor pana la prelucrarea primara a productiei realizate:
- tractor si masini agricole pentru lucratul pamantului, pentru producerea furajelor de volum si pentru concentrate (tractor, grapa, plug, masina de semanat, masina de imprastiat ingrasaminte naturale si chimice);
- masini si utilaje pentru recoltarea, transportul, conservarea si prepararea furajelor de volum si concentrate (cositoare pentru taierea plantelor si lasarea in brazda, grebla macanica pentru intoarcerea si formarea brazdei, masina de adunat fanul in vrac, presa de balotat fanul, masini pentru tocat si incarcat in mijloacele de transport, moara cu ciocanele, buncare pentru pastrarea materiilor prime);
- masini si utilaje pentru distribuirea furajelor in hrana animalelor (remorca tehnologica care preia furajele din depozit, le amesteca si le distribuie).
- Instalatii pentru alimentarea cu apa si adapatul animalelor (se folosesc adapatori cu cupa, cu nivel constant sau cu membrana).
- Instalatii pentru asigurarea factorilor de microclimat. Factorii de microclimat se vor asigura in limite normale daca adaposturile au fost dotate din constructie cu sistem corespunzator de ventilatie. In maternitate si cresa pentru vitei, factorii de microclimat vor fi asigurati prin ventilatoare montate in tavan.
- Echipamente pentru evacuarea dejectiilor din adapost: racleti si pluguri racloare.
- Instalatii pentru muls (la bidon sau conducta, pe platforma amenajata in spatii speciale de tip tandem, bradulet, rotolactor).

2.6 CONSTRUCTII ANEXE
- pentru stabulatia legata: sala de muls care asigura receptia, racirea si depozitarea laptelui.
- pentru stabulatia libera: aleile de acces catre sala de muls, sala de asteptare, sala de muls, sala de regrupare a loturilor dupa muls. Spatiile si amenajarile anexe salilor de muls se prevad pentru urmatoarele functiuni: camera masinilor pentru instalatia de vid si de frig, racirea si depozitarea laptelui, depozitarea rezervei de furaje pentru alimentarea posturilor de muls, intretinerea aparaturii de muls, dependinte social-sanitare pentru mulgatori, standuri pentru insamantari si tratamente.
- constructii auxiliare: pentru conditionarea si depozitarea furajelor (fanare, silozuri pentru furaje murate, depozite pentru radacinoase, depozite pentru concentrate), sisteme pentru alimentarea cu apa, pentru gospodarirea dejectiilor, constructii sanitar-veterinare, pentru sacrificari de necesitate, pentru valorificarea, distrugerea sau neutralizarea cadavrelor si a deseurilor animale, constructii social-sanitare si pentru expedierea animalelor.

3. REPRODUCTIA LA TAURINE
Crescatorul trebuie sa procure material biologic cu valoare genetica ridicata si certificat de origine; va decide asupra productiei pe care doreste sa o obtina si se va orienta pentru lapte sau carne, specializandu-se pe o anumita productie in functie de piata de desfacere.
Animalele vor fi individualizate pentru a se putea tine evidenta efectivului pe categorii de varsta si stari fiziologice. Se va tine o evidenta scrisa asupra evenimentelor de reproductie (numarul matricol, anul nasterii, data montei, data ultimei fatari, productia zilnica de lapte, etc) pentru toate femelele, intr-un registru special sau pe tablite individuale (tablita tehnologica).
Programarea la reproductie se va face in corelatie cu starea fiziologica, productia la lactatia anterioara la vaci, iar la vitele in functie de: rasa, varsta, greutate corporala. In functie de rasa vitelele vor fi introduse la reproductie astfel: cele din rase precoce la 15-18 luni, iar cele din rase tardive la 20-24 luni. Se va avea in vedere si faptul ca tineretul este apt pentru monta sau insamantare artificiala atunci cand ralizeaza 65-70% din greutatea de adult a rasei din care face parte.
Pentru insamantare sau monta se va folosi material seminal sau tauri autorizati din rase performante tinand cont de productia pe care vrem sa o imbunatatim (lapte, carne).
Monta se va efectua imediat dupa ce caldurile au fost observate si sa se repete la 10-12 ore.
In cadrul fermelor cu efective mari de vaci este necesar sa se intocmeasca “Planul de monta si fatari” pe baza caruia se va desfasura intreaga activitate de reproductie.

4. FLUX TEHNOLOGIC
Cuprinde urmatoarele sectoare:
- monta-gestatie;
- maternitate;
- crestere tineret
- tineret pentru prasila
Sectorul de monta-gestatie are sarcina de a asigura conditii optime pentru:
- intretinerea si exploatarea efectivului matca si a tineretului de prasila
- organizarea actiunilor tehnice pentru depistarea vacilor in calduri si inducerea caldurilor
- efectuarea montei sau a insamantarilor artificiale
- formarea loturilor de vaci gestante si intretinerea lor pana la trecerea in maternitate.
Sectorul maternitate – are sarcina de a prelua vacile gestante din sectorul de monta – gestatie, de a asigura fatarea si de a intretine in conditii corespunzatoare vacile care alapteaza, impreuna cu viteii, pana la varsta de intarcare.
Sectorul cresa – are rolul de a prelua viteii intarcati de la maternitate si sa ii creasca pana la varsta de 90 de zile.
Sectorul crestere tineret – are rolul de a prelua tineretul destinat pentru prasila.
Programele de furajare trebuie intocmite tinand cont de greutatea animalelor si potentialul genetic privind productia de lapte (productia de lapte pe care ar putea sa o dea si nu productia pe care o da), stadiul lactatiei si gestatii, ratiile furajere vor fi intocmite separat pe categorii de animale.
Se va intocmi o ratie de baza care va fi suplimentata in functie de cerintele fiziologice cu amestec de concentrate din care nu trebuie sa lipseasca concentratul proteino-vitamino-mineral (PVM).
In functie de sistemul de hranire adoptat (diferentiat sezonier: vara-masa verde si amestec de concentrate si iarna – fan de lucerna, porumb siloz si amestec de concentrate) sau hranire din stoc cu amestec unic (fan, porumb siloz, si amestec de concentrate) se stabilesc culturile care vor asigura baza furajera si suprafetele necesare pentru fiecare cultura in parte.
Vara, lucerna masa verde se va introduce treptat in ratie, nu se va administra plouata sau cu roua si nici dupa fertilizarea cu azot a acesteia. Se va recolta in perioada de imbobocire cand continutul in substante nutritive este cel mai mare.
Pentru perioada de stabulatie se recomanda fanul de lucerna de buna calitate obtinut din plante recoltate in faza de imbobocire, porumbul siloz obtinut din plante recoltate in faza de lapte-ceara, si amestecul de ferma  cu (PVM). Atat vara cat si iarna, ratia va contine si furaje grosiere.
Adaparea vacilor se va face prin adapatori cu nivel constant, o adapatoare la doua vaci in sistem legat si prin jgheab, asigurand frontul de adapare in sistem liber si la pasune.
Mulsul se face de doua ori pe zi, exceptie fac vacile cu productii mari (peste 25 litri) care se mulg de 3 ori pe zi, iar cele care sunt supuse regimului de intarcare numai o data pe zi. Intervalul intre mulsori va fi de 10-12 ore. Vacile se mulg intotdeauna in aceeasi ordine.
Mulsul mecanic consta in aplicarea paharelor de muls in urmatoarea ordine: stang-posterior, stang-anterior, drept-posterior, drept-anterior.
Se acorda atentie deosebita intensitatii vacuumului care trebuie sa fie de 0,45 kgf/cap, iar numarul de pulsatii pe minut sa fie cuprins intre 40-60.
Hormonul principal care declanseaza  evacuarea laptelui din uger este ocitocina si durata de secretie a acesteia este de cca. 7 minute, iar mulsul se considera inceput din momentul in care mulgatorul atinge ugerul vacii. Mulgatorul trebuie sa stie ca de la spalarea ugerului pana la aplicarea paharelor de muls sa nu treaca mai mult de 7 minute. Vara sfarcurile vor fi protejate cu emoliente cu adaos de substante specifice.
Pentru mentinerea curateniei si pentru evitarea suprasolicitarii utilajelor de evacuare se intocmesc grafice de evacuare a dejectiilor de 2-3 ori/zi sau periodic.

5. EXPLOATAREA VACILOR DE LAPTE

- Intretinerea vacilor se poate face in adaposturi amenajate pentru cresterea in stabulatie libera fara cusete unde exploatarea animalelor se face pe asternut permanent iar in adapost se creeaza doua zone: zona de odihna si zona de miscare si accesul animalelor la iesle si padoc.
   Zona de odihna a vacilor si a tineretului trebuie sa ocupe cel putin 70% din suprafata totala si va fi prevazuta cu asternut de paie. Zona de odihna va fi delimitata cu o bordura de beton spre zona de miscare si accesul animalelor in padoc.
   Zona de plimbare si suprafata padocului vor fi prevazute cu o panta de 1% pentru scurgerea urinei spre un sifon central de colectare care face legatura cu fosa de la capatul adapostului.
In zona de miscare se amplaseaza adapatorile cu nivel constant.
Evacuarea dejectiilor se face cu tractorul cu lama.
Mulsul se face pe o platforma prevazuta cu instalatie de muls tandem sau bradulet.
- Intretinerea vacilor in grajduri inchise compartimentate in care odihna vacilor se face in cusete individuale cu lungimea de 210-250 cm si latimea de 110-130 cm, plimbarea si accesul la iesle se face pe alei interioare.
   Aleea de plimbare si acces la iesle are o latime de 350 cm, evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor in fosa de la capatul adapostului.
   Aleea de furajare are o latime de 300 cm.
Acest tip de adapost ofera un grad sporit de confort asigurand un microclimat corespunzator.
- Intretinerea vacilor in sistem legat pe stand (pat de odihna) care poate avea o lungime variabila de 160-260 cm si o latime de 110-130 cm si care este despartit cu bare metalice pentru 2 vaci.
   Evacuarea dejectiilor se face prin rigole cu racleti, adaparea se face cu adapatori automate montate la inaltimea de 65 cm, care asigura adaparea la discretie a animalelor, mulsul se face mecanic folosindu-se instalatii fixe sau mobile. Tineretul se creste liber in boxe comune delimitate in zona de odihna cu 20 cm mai ridicata fata de cota zero, pe care se pune asternut de paie, evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor.

CRESTEREA TINERETULUI DE PRASILA
Fatarea vacilor trebuie sa aiba loc intr-un compartiment special amenajat, liber pe asternut de paie.
Cresterea viteilor se face in cusete individuale pana la 45 zile dupa care sunt trecuti in boxe comune.
Alaptarea viteilor se face artificial la biberon sau galeata. Nu se recomanda ca viteii sa fie lasati sa suga la vaci pentru a se evita crearea reflexului conditionat si refuzul acestora de a se elibera laptele in absenta viteilor.
In timpul verii tineretul peste 6 luni se va creste pe pasuni sau liber in boxe comune delimitate, zona de odihna cu 20 de cm mai ridicata fata de cota zero, pe care se pune asternt de paie, evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor.
a) Optimizarea procesului de crestere a tineretului se realizeaza prin elaborarea planului de crestere:
Viteii se vor intarca la varsta de 3 luni la greutatea de 90 kg. Conditia intarcarii o constituie consumul de furaje fibroase si concentrate care trebuie sa asigure necesarul pentru functiile vitale si un spor zilnic de 500 gr.
Dupa intarcare, tineretul va fi intretinut in loturi pe categorii de varsta astfel:
-vitei 3-6 luni;
-vitei 6-12 luni;
-tineret 12-18 luni;
-tineret peste 18 luni.
CALCULUL  ECONOMIC PENTRU FERMA DE VACI DE LAPTE
   Optimizarea ratiilor furajere si elaborarea planului de furajare presupune stabilirea listei cu furajele existente in ferma.
   Planul de cultura se va face in concordanta cu specificul alimentatiei din structura de culturi nelipsind fanul de lucerna, porumbul siloz, porumbul pentru boabe si masa verde.
   Baza ratiei va fi asigurata in ferma urmand ca tarata de grau si srotul de floarea soarelui care intra in compozitia amestecului de ferma sa fie cumparate de la alte unitati.
Se vor intocmi ratii furajere pentru fiecare categorie in parte tinand cont de necesarul pentru intretinerea functiilor vitale si pentru productie, spor, lapte.
Se va intocmi planul de monta si fatari si de aici se vor face devizele pentru fiecare categorie: vaci, vitei 0-3 luni, vitei 3-6 luni, tineret 6-12 luni.
Se intocmesc devize pentru fiecare din categoriile mentionatecare vor cuprinde urmatoarele date: efectivul la inceputul lunii, intrarile, iesirile, efectivul la sfarsitul lunii, efectivul mediu, numarul de zile furajate, consumul zilnic pentru fiecare sortiment de furaj,sporul mediu zilnic. Din calculul acestor devize va reesi: efectivul mediu pentru fiecare categorie in parte, numarul de zile furajate, necesarul de furaje pentru fiecare categorie in parte pe sortimente, sporul total in greutate. Pe baza ratiilor intocmite se va cunoaste consumul zilnic pe sortimente de furaje pentru fiecare categorie in parte. In alcatuirea ratiilor se tine cont de cerintele nutritionale pe cap si zi (SU, UN, PBD) pentru fiecare categorie in parte.
- Cunoscand necesarul de furaje (fibroase, suculente, grosiere) pentru fiecare categorie in parte pe o perioada de un an, aflam cantitatea totala de furaje pe sortimente.
- Cunoscand cantitatea totala de furaje de care este nevoie, productiile medii la hectar pe care le putem obtine in functie de zona si conditiile de irigat sau neirigat, aflam suprafata de care avem nevoie pentru asigurarea bazei furajere.
- Cunoscand necesarul de furaje se calculeaza cheltuielile totale cu furajarea pentru un an de zile.
- Tinand cont de efectivul mediu si de norma de deservire se calculeaza necesarul de forta de munca si cheltuielile aferente acestora.
- Se vor calcula cheltuielile cu energia electrica si combustibili, cheltuielile cu consumul de apa si veniturile.
- Productia de lapte marfa se calculeaza tinand cont de productia totala estimata a se obtine pe lactatie normala de 305 zile.
- Pe baza veniturilor si cheltuielilor din ferma zootehnica se calculeaza bugetul de venituri si cheltuieli pentru zootehnie.