PROIECT MODEL FERMA MIXTA – 50 HA CULTURI DE CAMP SI CRESTEREA VACILOR DE LAPTE - PARTEA A IV-A

2. FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICA A TEHNOLOGIILOR DE PRODUCTIE LA CULTURILE DIN STRUCTURA

2.1 ELABORAREA DEVIZELOR TEHNOLOGICE
Pentru fiecare din cele 6 culturi din structura stabilita  pentru ferma vegetala de 50 ha se vor elibera devize tehnologice in baza carora se vor stabili cheltuielile cu lucrarile mecanice, cheltuielile cu forta de munca manuala si cheltuielile materiale (samanta, ingrasaminte, pesticide).
2.2 ELABORAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI  PE CULTURI
Pe baza devizelor tehnologice pe culturi se vor intocmi bugete de venituri si cheltuieli pentru fiecare luna in parte  si pe suprafata totala a exploatatiei. In aceste bugete se evidentiaza cheltuielile totale alcatuite din cheltuieli variabile si fixe si valoarea productiei.
Prin raportarea cheltuielilor totale la productia principala se determina costul de productie.
Valoarea productiei este alcatuita din valoarea productiei principale la care se adauga valoarea productiei secundare.
Diferenta dintre valoarea productiei si cheltuielile totale evidentiaza venituri  impozabile la care prin adaugarea subventiilor se obtine produsul brut. Diferenta dintre produsul brut si cheltuielile totale conduce la obtinerea venitului net plus subventii.
Prin raportarea venitului net plus subventii la cheltuielile totale pentru productia principala rezulta rata venitului impozabil, respectiv rata venitului plus subventii.

CAP. II. FERMA ZOOTEHNICA
Tinand seama de nevoile de acoperire a consumului de lapte si carne a populatiei si de crearea unor disponibilitati pentru export, cresterea animalelor ocupa o pozitie prioritara in strategia de dezvoltare a sectorului zootehnic. Prin Programul de Dezvoltare a Agriculturii, MADR sustine infiintarea exploatatiilor comerciale de crestere a taurinelor, prin acordare de fonduri.

1. CRESTEREA SI EXPLOATAREA TAURINELOR
1.1 RASE DE TAURINE CE SE CRESC LA NOI IN TARA:
Cele mai raspandite rase care se cresc in prezent in Romania sunt:
Rasa Baltata cu Negru Romaneasca raspandita in special in zona de sud si sud-est a tarii.
Rasa Baltata Romaneasca raspandita in Transilvania, Banat si Bucovina.
Rasa Bruna de Maramures raspandita in zona Subcarpatica.
Rasa Pinzgau de Transilvania are o arie mica de raspandire in zona muntilor Apuseni, in partea de sud a Transilvaniei.
Acestea sunt rase mixte, lapte-carne si carne-lapte, rase care prezinta avantajul schimbarii directiei privind produsul obtinut intr-o etapa data, prin deplasarea in directia laptelui sau a carnii, existand posibilitatea adaptatii productiilor la cerintele pietei.

Rase din import:
a)Rase specializate pentru lapte
Rasa Holstein-Friza prezinta doua tipuri, european si american cu insusiri morfoproductive deosebite pentru lapte dar si pentru carne fiind cea mai importanta rasa pe plan mondial datorita insusirilor valoroase de productie  si a capacitatii apreciabile de adaptare. La noi a participat la formarea rasei Baltata cu Negru Romaneasca.
b)Rase specializate pentru carne
Rasa Charolaise originara din Franta, foarte valoroasa, rustica, rezistenta cu mare capacitate de adaptare utilizata in scopul cresterii pentru productia de carne.
Se caracterizeaza prin culoare alb sau crem uniforma pe tot corpul. Se foloseste la incrucisari pentru imbunatatirea aptitudinilor pentru carne.
Rasa Aberdeen-Angus este o rasa acornata, rustica, rezistenta, cu mare rezistenta si mare capacitate de aclimatizare, valorifica foarte bine furajele pentru productia de carne. Are culoare neagra uniforma pe tot corpul.
Rasa Limousin formata in Franta.
Are culoare rosu deschis sau inchisa, raspandita in toata Europa apreciata pentru carne, se creste in rasa curata sau se foloseste la incrucisari pentru imbunatatirea productiei de carne.

Principalele caracteristici ale raselor de taurine din Romania
RASA BALTATA ROMANEASCA
- tip mixt lapte – carne, talie mai redusa fata de Simmental
- constitutie robusta
- precocitate scazuta (prima fatare la 32-33 luni)
- potential genetic ridicat pentru lapte (4.000-5.000 litri)
- productie de lapte variabila in functie de zona (2.700-2.800 litri in gospodariile populatiei)
- aptitudini deosebite pentru productia de carne foarte buna (randament 54-58%)
RASA BRUNA DE MARAMURES
- precocitate medie – prima fatare la 33 luni
- capacitate buna de valorificare a furajelor
- lapte 2.700 – 2.800 l in gospodarii (potential 4.000 – 4.500 l)
- randament la taiere 54-55%
RASA BALTATA CU NEGRU RAMANEASCA
-omologata in 1987
- mai robusta, precoce
- tip mixt lapte – carne
- conformatie tipica de lapte
- potential 5.500 – 6.000 lit
- in gospodarii 3.500-4.000 l
RASA PINZGAU DE TRANSILVANIA
- se poate creste la altitudine
- valorifica furajele din zona de munte
- rezistenta la boli
- lapte, carne, munca
- culoare rosie cu dunga alba pe spinare

2.CERINTE PRIVIND AMPLASAREA SI ORGANIZAREA FERMEI
2.1CONSTRUCTII ZOOTEHNICE
Adapostirea presupune existenta unor constructii realizate pe raza unor proiecte elaborate de specialisti in functie de necesitatile fiziologice ale efectivelor. Aceste constructii trebuie sa asigure conditiile necesare manifestarii potentialului genetic al animalelor. Prin adapostirea rationala actiunea negativa a factorilor climatici nefavorabili este redusa sau inlaturata total. Asigurarea suprafetelor minime are o importanta deosebita pentru obtinerea de performante productive superioare. In cazul suprapopularii apare disconfortul prin imposibilitatea pastrarii curateniei, pielea animalelor se mentine murdara, animalele obosesc fiind nevoite sa stea mai mult in picioare datorita asternutului necorespunzator si se reduce frontul de furajare.
 Materialele folosite pentru construirea adaposturilor si in special pentru boxele si echipamentele cu care animalele pot intra in contact nu trebuie sa fie daunatoare pentru animale, sa poata fi curatate si dezinfectate riguros.
Tipuri de adaposturi
Constructiile zootehnice trebuie sa raspunda necesitatilor fizice si fiziologice de confort ale animalelor, permitand valorificarea potentialului productiv ale acestora prin dimensiunile elementelor de cazare, prin sisteme de legare, compartimentari sau limitatoare. Pe langa asigurarea desfasurarii normale a proceselor tehnologice in conditii favorabile pentru personalul de deservire  constructiile trebuie sa ofere un grad marit de universalitate putand fi adaptate la noi tehnologii.
In ceea ce priveste cazarea si exploatarea taurinelor constructiile zootehnice prezinta cea mai mare complexitate. In functie de sistemul de intretinere si categoria de varsta acestea pot fi:
    Adaposturi pentru vaci de lapte in stabulatie legata
    Intretinerea se face pe standuri, paturi de odihna care au lungimea de 160-180 cm si latimea de 110-115 cm, compartimentate pentru doua locuri cu dispunerea cap la cap a animalelor. Amenajarea interiorului trebuie sa permita asigurarea conditiilor optime de lucru pentru crescator si confort sporit pentru animale. Legarea se va face tip “grabner”, muls mecanic, evacuarea dejectiilor prin rigola, adapare automata.
Aleea de plimbare a vacilor dispusa pe perete cu o latime de 130 cm, se foloseste pentru evacuarea animalelor in padoc sau la pasune.
Rigola de evacuare a dejectiilor cu o latime de 44 de cm si o adancime de 15 cm, in cazul evacuarii dejectiilor cu racleti, preia dejectiile de pe stand.
Standul va fi ridicat cu 10 cm fata de aleea de plimbare sau cota zero, cu rol de a mentine trenul posterior al vacii curat si de a preveni unele infectii ale aparatului genital.
Fundul ieslei va fi ridicat cu 10 cm fata de stand pentru a oferi o pozitie corespunzatoare animalelor la furajare.
Patul de odihna din caramida pe cant cu panta de 10%.
Compartimentarea pentru 2 locuri montata la inaltimea de 107 cm si o lungime de 120 cm mentine pozitia vacii pe stand si il mentine curat.
Bara limitatoare instalata la 30 cm intre iesle si la inaltimea de 90 cm, nu permite iesirea vacilor pe aleea de furajare.
Adapatoarea automata se instaleaza la 60-65 cm, una pentru doua vaci si se asigura adaparea la discretie.
Evacuarea dejectiilor se face cu racleti montati in rigola la suprafata sau in canale acoperite cu gratare metalice. Colectarea din canale se face in fose colectoare amplasate la capatul adapostului.
Mulsul se face mecanic la instalatii fixe sau mobile.